Primarul unui mare oraș din Transilvania m-a sunat vineri, după publicarea editorialului ”Șapte întrebări care dezbracă în pielea goală politicienii maghiari”.

Considera că există o a opta întrebare pentru politicienii maghiari extremişti care fac profit electoral din tema autonomiei Ținutului Secuiesc:

Cum au administrat până acum comunitățile de care ei răspund direct?

Edilul mi-a povestit despre comune și sate menținute în sărăcie lucie de incompetența administrativă a celor care pretind că reprezintă interesele comunităților maghiare. Politicieni care propagă de ani de zile în societate idei extremiste.

Nu au avut inteligența și competența să facă ceva pentru dezvoltare și din această cauză sărăcia s-a acutizat în comunitățile lor.

 Însă, pe cât de proști administratori sunt, pe atât de gălăgioși devin când e vorba de autonomie pe criterii etnice. Își intoxică serios comunitățile cu ideea că alții sunt vinovați pentru sărăcia lor.

Nu sunt capabili să aducă un proiect european în localitățile lor, nu au putut să convingă nici un investitor important să vină la ei, nu au nicio idee de dezvoltare, unii sunt incapabili să facă iluminatrul public sa le funcţioneze în toate satele,  dar răcnesc toată ziua după autonomia Ținutului Secuiesc.

Au administrat dezastruos localitățile de care ei răspund și se ascund constant după paravanul discursurilor extremiste pe criterii etnice. Folosesc sărbătorile maghiarimii pentru a-şi amplifica discursul extremist pătând astfel în fiecare an aceste momente. Fac mai mult rău comunităţilor pe care pretind că le reprezintă decât cei mai înverţunaţi extremişti aflaţi de partea cealaltă a baricadei.

Paradoxal este că acest tip de comportament găunos al primarilor, şefilor de consilii judeţene şi parlementarilor unguri extremişti este aproape identic în atitudine şi efecte nocive cu cel al celor mai vocali extremişti anti-maghiari.

Este exact ceea ce a făcut Gheorghe Funar, la Cluj.

Orașul era prost administrat și rămăsese economic mult în urma altor orașe mari unde se instalau investitori,  dar băncile din parcuri erau vopsite în roșu, galben și albastru și primarul agita la televizor tot felul de lozinci naționaliste. La fel ca primarii maghiari incompetenţi care se ascund după steagul Ţinutului Secuiesc, îşi ascundea şi Funar incompetenţa după tricolorul pe care îl punea pe toate gardurile.

Nimic din toată gargara extremistă a lui Funar nu a schimbat în bine ceva din viața clujenilor. Nimic din toată gargara extremiştilor maghiari incompetenţi, pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, nu a schimbat şi nu poate schimba în bine viaţa maghiarilor care cască gura la aşa ceva sau a celor care s-au prins deja că totul e gargara electorală. Oamenii din Cluj au priceput repede că nu asta e soluția și au acționat ca atare.

Din păcate, comunitățile mai mici și mai bine înverșunate reacționează mai încet.

La cazul Funar se poate da un excelent exemplu, în oglindă: primarul extremist Mezei Janos din Gheorgheni.

Omul s-a tot afișat cu creierul înfierbântat pe la mitinguri, alături de nazistul Vona Gabor și aproape de fiecare dată a avut un discurs la fel de găunos ca cel pe care Funar îl exersa în vremurile lui de glorie.

În cazul Mezei, la baza discursului extremist stau amintiri din Evul Mediu şi fantasmagorii care nu au ce căuta în Europa anului 2014. La fel cum înghiţeau mulţi clujeni găluşca naţionalistă a lui Funar, sunt mulţi naivi care se lasă acum fraieriţi de bazaconiile lui Mezei Janoş şi ale amicilor lui neonazişti.      Vara trecută am avut ocazia să vizitez orașul condus de acest politician extremist maghiar. Mă așteptam să văd un exemplu de administrație și eficiență.

Am dat peste drumuri sparte, noroi și murdărie în fața primăriei și am descoperit un parc în care nu se mai investise nimic de pe vremea lui Ceaușescu. Singurul drum asfaltat şi marcat pe care am putut sa circul a fost drumul naţional care taie oraşul şi care e reparat de guvernul de la Bucureşti.

Aceasta era adevărata performanță administrativă a primarului extremist, o situație parcă trasă la xerox după cea provocată la Cluj de administrația Funar.

E adevărat că Mezei nu a vopsit încă băncile din parc în culorile de pe drapelul Ungariei sau steagul Tinutului Secuiesc. Timpul ne va arata cât le ia locuitorilor din Gheorgheni sa înțeleagă că extremismul nu le poate aduce nimic bun și că primarul e un gargaragiu ieftin care îi ține în sărăcie.

Cu mare plăcere am constatat că extremismul primarului nu e împărtăşit de toţi locuitorii. În centrul oraşului, într-o cafenea superb amenajata cu un mic muzeu al marţipanului, am baut o cafea în cea mai plăcută atmosferă.    Dincolo de ceea ce văd direct pe străzi locuitorii unei comune sau ai unui oraș se mai află și situații nevăzute pentru public, care determină menținerea comunităților în sărăcie.

Un efect grav al extremismului exersat de unii politicieni maghiari este transmiterea constantă a mesajului că zona pe care ei o reprezintă este una instabilă, cu potențial de conflict etnic. Investitorii mari urmăresc atent știrile din țările unde vor să investească și iau decizii în funcție de câteva aspecte importante pentru ei.

Un astfel de aspect este stabilitatea zonei.

Nimeni nu e nebun să investească sute de milioane de euro într-o zonă care aparent stă pe un butoi de pulbere.

Nimeni nu bagă bani într-o zonă de unde constant apar știri cu politicieni extremiști, captivi în trecut, care promovează enclavizarea și separarea comunităților ca acum două sute de ani. Maghiarii care îşi doresc un loc de muncă stabil într-o mare companie şi se uită cu invidie la investiţiile din judeţele vecine trebuie să ştie că la ei nu vin investitori în principal din vina politicienilor extremişti care fac circ cu autonomia etnică.  

Nu este o întâmplare că Harghita și Covasna nu beneficiază de mari investiții care să genereze mii de locuri de muncă. Și nici nu este rezultatul dezinteresului autorităților centrale pentru această zonă, aşa cum susţineau un cititor, pe evz.ro, după ce a făcut o comparaţie cu judeţul Alba. Este efectul modului primitiv în care au acționat politicienii extremiști maghiari de aici.

Toți politicienii care și-au tras 25 de ani profit electoral cu gogorita autonomiei pe criterii etnice sunt, de fapt, principalii responsabili pentru sărăcia în care se zbat acum comunitățile lor.