Epopeea Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) începe pe 2 noiembrie 2016, atunci când Guvernul Cioloș a transformat DGPI din departament în cadrul MAI într-o structură cu personalitate juridică, cu aparat propriu și cu un director care are și calitatea de ordonator de credite. Șeful DGPI ar fi trebuit să fie cadru militar în activitate, numit de prim-ministru, la propunerea ministrului de Interne, cu avizul CSAT. După o jumătate de an, PSD și ALDE au schimbat legea în Parlament și i-au trimis-o președintelui Klaus Iohannis, pe 15 mai 2017, astfel: directorul DGPI nu mai trebuie să fie cadru militar în activitate și este numit doar de ministrul de Interne, fără avizul CSAT. Un alt element de noutate este că activitatea DGPI va fi verificată de Parlament prin comisiile de apărare. PSD și ALDE au mai impus ca activitatea DGPI în domeniul securității naționale să aibă “caracter secret de stat”, ceea ce face ca DGPI să fie, în continuare, un serviciu secret.

Temeri

Opoziția a acuzat faptul că PSD vrea să scoată CSAT-ul condus de Președintele Româ- niei din circuitul numirii serviciului secret al Internelor pentru a-l transforma într-un serviciu de partid controlat de ministrul Carmen Dan, protajata liderului PSD Liviu Dragnea. Formațiunile din opoziție s-au mai plans că eliminarea condiției ca directorul DGPI să fie cadru militar deschide ușa pentru posibilitatea numirii unui membru de partid. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a amenințat că va ataca legea la Curtea Constituțională. "Așa ceva nu se poate, asta este o eroare, o greșeală cum doriți. Atâta vreme cât instituția este una militarizată nu poate să funcționeze fără aviz CSAT. Punct (…) Eu văd aici o rațiune politică din partea PSD", a spus șeful statului.

CCR îngroapă revolta

Dar demersul președintelui nu a mai venit, pentru că acțiunea a fost declanșată de 25 de senatori PNL. Judecătorii CCR au decis că un director civil în fruntea DGPI este constituțional: “(…) aceasta apare ca o garanție a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informații”. Curtea Constituțională a adăugat că avizul CSAT este necesar doar în privința cadrelor militare, iar din lege a fost eliminată condiția ca șeful DGIPI să fie cadru militar. Klaus Iohannis a promulgat, vinerea trecută, legea în forma adoptată de Parlament, prin care nu mai are niciun rol în procedura de numire a șefului DGPI.

Scandaluri repetate

În primele luni ale anului 1990 apărea UM 0215, un serviciu special de informații și protecție în cadrul MAI. După numeroase articole în presă legate de presupuse acțiuni de poliție politică derulate de UM 0215, prin ascultări ilegale de telefoane și filaje ale unor politicieni, afaceriști și ziariști, regimul Emil Constantinescu desființează serviciul, însă în scurt timp acesta reapare sub conducerea generalului Virgil Ardelean, poreclit “Vulpea”. Funcția de director DGIPI a provocat, de-a lungul timpului, multiple scandaluri uriașe în partidele politice, acesta fiind un semn al importanței reale pe care o avea acest serviciu secret și informațiile deținute de acesta.

Te-ar putea interesa și: