Salutul este cel mai elementar semn de politeţe. Salutăm persoane pe care le cunoaştem sau pe care le vedem pentru întâia oară. Dar o facem întotdeauna corect, dând dovadă de amabilitate şi bună creştere?
În Europa şi ţările cu educaţie de tip european, a saluta înseamnă a înclina uşor capul şi trunchiul. Gestul femeilor va fi mai discret decât cel al bărbaţilor.
La aceştia din urmă, când e cazul, mişcarea va fi însoţită de scoaterea pălăriei (în nici un caz prin ducerea degetelor spre borul pălăriei!). Dacă salutul este adresat mai multor persoane prezente, mişcarea va fi mai largă. Oricum, pălăria nu se coboară mai jos de nivelul umerilor.
Cel care salută primul este bărbatul. El se va înclina din bust la fel de mult în faţa unui bărbat în vârstă, ca şi în faţa unei femei. La intrarea într-o locuinţă, gestul se va face la o distanţă de 1,50 m în faţa amfitrioanei, sau a altei prezenţe feminine, astfel încât bărbatul să se poată înclina pentru a săruta mâna care eventual i se întinde.
Cum ne salutam pe stradă
Pe stradă, nu vom saluta din nou o persoană pe care o reîntâlnim după numai câteva minute. Dacă ne aflăm în compania cuiva, iar acesta salută pe stradă trecători pe care nu-i cunoaştem, putem să-i salutăm şi noi cu un gest discret.
De asemenea, dacă un bărbat întâlneşte un alt bărbat, iar acesta este însoţit de o femeie, are datoria de a-l saluta primul. Când însă întâlnim o cunoştinţă de sex feminin, la braţul unui bărbat necunoscut, nu o vom saluta şi nu-i vom adresa nici un cuvânt, dacă respectiva nu schiţează un gest prin care ne înştiinţează că doreşte să ne vorbească. Nu vom saluta o doamnă sau o domnişoară, pe stradă sau în societate, decât după ce suntem pe deplin încredinţaţi că ne-a observat. Atenţie! A saluta sau a vorbi cu ţigara în gură este o dovadă de crasă impoliteţe.
Un bărbat nu întinde niciodată mâna unei femei. Excepţie fac bărbaţii în vârstă, sau cei căsătoriţi. Acestora din urmă li se permite să întindă mâna unei tinere domnişoare.