În presă a apărut o investigație intitulată „Brânza fără brânză”: cum ajunge la masa cea mare a moldovenilor” care demonstrează că „brânză falsă”,  care ajunge în Republica Moldova, este de ordinul miilor de tone, iar potrivit ANSA, în prima jumătate a anului trecut, agenții economici au importat aproape 1300 de tone de produse de brânză.

Brânză artificială

Agenția susține că, în ultimii ani, a depus eforturi considerabile în privința armonizării legislației naționale la acquis-ul comunitar în privința acizilor grași trans (AGT). ANSA susține că au fost realizate 75 de controale planificate și inopinate. S-a stabilit că, tot mai puține unități de producere a plăcintelor utilizează compuși pe bază de grăsimi vegetale și animale ca substituent al brânzei de vaci.

 

Investigația publicată pe anticoruptie.md scoate la iveală că „brânză falsă”  care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone. Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brânză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sunt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății.

Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar pentru  etichetarea neconformă. Totuși, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, a fost  limitat conținutul de acizi grași trans, iar cei care veghează asupra siguranței alimentelor îi vor putea trage la răspundere dacă produsele de brânză vor conține mai mult de 2 grame din acești ingredienți periculoși per 100 de grame de produs. Totul depinde, ca de obicei, de vigilența organelor de control, onestitatatea agenților economici, dar și de prudența consumatorilor. De regulă, deși nu sunt mare brânză, aceste trei obiective sunt cel mai greu de atins.

Fiecare a patra brânză e… fără brânză

În Republica Moldova ajung anual aproximativ 4 mii de tone de „brânză fără brânză”, importată sub denumirea de produs de brânză, conform datelor oferite portalului anticoruptie.md de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, agenții economici au importat aproape 1300 de tone de produse de brânză. De la an la an, volumul oscilează, dar continua să fie unul sensibil, reprezentând cam o pătrime din tot ce înseamnă produsele de brânză în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor ANSA, în anul 2022, Agenția s-a implicat activ în elaborarea inițiativei legislative ce presupunea modificarea Legii privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Principala prevedere a inițiativei legislative a fost reglementarea conținutului de acizi grași obținuți pe cale industrială în produsele alimentare.

Astfel, pe parcursul anului 2023 au avut loc numeroase consultări publice cu mediul de afaceri. S-au purtat discuții constructive, iar mediul de afaceri și-a exprimat acordul cu privire la necesitatea limitării cât mai rapide a AGT în alimente.

Odată cu obținerea acreditării pentru determinarea conținutului de acizi grași saturați și nesaturați, în mod special a acizilor grași trans, inspectorii Agenției au demarat procesul de implementare a programelor de monitorizare și monitorizare și supraveghere al AGT.

 ANSA: „Din 40 probe investigate, 4 au depășit limita de 2 g/100 g de grăsime”

Un accent deosebit s-a pus pe umpluturile compuse utilizarea la fabricarea plăcintelor, plăcinte, produse de cofetărie cu conținut înalt de grăsimi. La prima etapă, s-a depistat confirmat o probă de produs compus cu conținut înalt AGT (51g/100g de grăsime), iar în plăcintele fabricate din această umplutură (23 g/100g de grăsime).

În total, din 40 probe investigate, 4 au depășit limita de 2 g/100 g de grăsime.

Atât timp cât limitele stabilite nu intrase în vigoare Agenții economici au primit recomandări, iar o bună parte s-au conformat, informează ANSA.

„Tot mai puține unități de producere a plăcintelor utilizează compuși pe bază de grăsimi vegetale și animale ca substituent al brânzei de vaci”

În luna martie, Agenția a informat toți importatorii de produse compuse din proteine și grăsimi vegetale despre interdicția de utilizare a termenilor „de „lapte”, „brânză”, „cașcaval”, „unt” etc. în denumirea produselor alimentare ce conțin adaos de grăsimi străine” și despre obligația de a respecta cerințele de etichetare a produselor alimentare pentru a nu induce în eroare consumatorii.

Pentru a vedea care este realitatea,  începând cu luna septembrie 2023, au fost intensificate controalele pentru verificarea conformității și respectarea legislației etichetării produselor alimentare cu conținut de brânză și/sau preparate alimentare pe bază de grăsimi de vegetală și animală.

Astfel, în perioada menționată, au fost realizate 75 de controale planificate și inopinate. S-a stabilit că, tot mai puține unități de producere a plăcintelor utilizează compuși pe bază de grăsimi vegetale și animale ca substituent al brânzei de vaci.

„Produsele compuse cu adaosuri de grăsimi vegetale nu sunt interzise în nicio țară din lume”

Potrivit ANSA, pentru anul 2024, sunt planificate pentru prelevare 65 probe de produse alimentare de origine non-animală, compuse și din alimentația publică în vederea investigaților de laborator pentru determinarea conținutului de AGT.

„Toate produsele care vor fi cu depășiri de AGT urmează a fi retrase de pe piață, interzise spre comercializare și supuse utilizării condiționate sau nimicirii. Produsele de import, vor fi interzise intrării în Republica Moldova dacă nu vor corespunde rigorii legislației. Agenții economici care nu se vor conforma riscă să fie sancționați”, informează ANSA într-un comunicat.

Tot ANSA informează că „produsele compuse cu adaosuri de grăsimi vegetale nu sunt interzise în nicio țară din lume, atât timp cât producătorii nu depășesc standardele maxim admise de legislație”.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cheamă consumatorii să citească informația de pe etichetă pentru a alege produsele în cunoștință de cauză.

Circa 80% din produse denumite „Plăcinte cu brânză” nu conțin brânză proaspătă de vaci ca umplutură

Amintim că, pe parcursul lunii februarie 2023, inspectorii ANSA au efectuat acțiuni ample de control la unitățile de producere a plăcintelor din țară. S-a constatat că o mare parte din agenți economici apelează la practici comerciale înșelătoare la etichetarea plăcintelor expuse spre comercializare. Consumul de alimente bogate în acizi grași trans prezintă un risc major pentru sănătatea consumatorilor.

Mai exact, în medie 80 % din produse denumite „Plăcinte cu brânză” nu conțineau brânză proaspătă de vaci în calitate de umplutură, de fapt conțin un amestec de produse pe bază de grăsimi vegetale.

În calitate de umplutură se utiliza un produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale compus din ulei de palmier hidrogenat, ulei de soia, ulei de floarea soarelui cu adaos de lapte degresat, care după consistență doar imită brânza proaspătă de vaci.

Au fost prelevate probe atât de umplutură, cât și de plăcinte expuse spre comercializare. Rezultatele cercetărilor de laborator a umpluturii au scos în evidență un aspect îngrijorător.