Din ce în ce mai multe școli se asociază cu firme specializate pentru a supraveghea activitățile online ale elevilor, cu scopul declarat de a preveni drame precum atacurile armate, sinuciderile, automutilarea sau hărțuirea.

Cu scopul declarat de a preveni drame precum atacurile armate, sinuciderile, automutilarea sau hărțuirea. Însă supravegherea online a elevilor este un fenomen care se amplifică, notează agenția de presă independentă Education Week.

Atacuri armate foarte mediatizate au fost la originea a numeroase decizii privind securitatea în stabilimentele școlare.

Însă, progresiv, această supraveghere s-a extins dincolo de spațiul public și atinge corespondența digitală a elevilor.

Motivul acestei nerostite încălcări a protecției datelor și activităților personale este anticiparea unor eventuale drame prin identificarea semnelor de avertizare timpurie.

Mii de școli, de la clase primare la liceu, au angajat firme care au pus la punct tehnologii de supraveghere din ce în ce mai performante și mai invazive.

„Protejați” prin violarea corespondenței

Firma Securly propunea, în 2013, doar un filtru web pentru blocarea accesului la site-uri cu conținut obscen.

Un an mai târziu, a pus la punct un instrument care permite analizarea mesajelor tinerilor pe rețelele sociale și detectarea, spre exemplu, dacă aceștia sunt victimele unui cyberhărțuiri.

În 2016, scrie Ouest-France, Securly avea deja acces la mail-urile școlarilor și a creat o aplicație pentru a le trimite părinților istoricul căutării pe internet al copiilor lor.

Iar anul trecut, firma a analizat ansamblul acestor informații pentru a detecta „semne potențiale de violență și atacuri”.

Astăzi, Securly afirmă că „protejează” 10 milioane de elevi din 10.000 de școli. Și că metodele aplicate ar fi ajutat autoritățile școlare să intervină în 400 de situații care prezentau „o amenințare iminentă”, anul trecut.

Te dai pe Google și te vede Gaggle

Unul din principalii furnizori de „servicii de supraveghere” a mail-urilor și documentelor partajate în școli este Gaggle.

Funcționează cu un sistem de cuvinte-cheie: când algoritmul detectează un cuvânt „problematic” într-un e-mail, spre exemplu, „cazul” este „examinat” de angajații Gaggle care decid să-i anunțe sau nu pe responsabilii școlilor vizate.  Gaggle supraveghează 5 milioane de elevi din 1400 de districte școlare.

O altă firmă, Bark, ale cărei alerte sunt automatizate, susține că lucrează cu cel puțin 1.400 de districte școlare din toată țara, și că ar fi ajutat la prevenirea „a 16 atacuri armate credibile” în școli și ar fi detectat „20.000 de situații grave de auto-vătămare corporală”. De notat că aceste „statistici” sunt furnizate doar de aceste companii.

Eficiență discutabilă

Education Week a intrat în detaliile acestor „alerte” pretins salvatoare. Numai în districtul Grand Rapids (Michigan), din 3000 de semnalări, 2500 erau incidente minore (cum ar fi limbajul obscen), 36 erau considerate a fi legate cu automutilarea și suicidul și unul singur privea amenințarea unui atac armat.

Big Brother-ul online, costisitor și cronofag, este contestabil și în raport cu respectul vieții private a elevilor, au recunoscut responsabilii districtului școlar din Grand Rapids. Dar aceste inconveniente ar fi contrabalansate de mulțumirile părinților avertizați...

Formarea omului nou: cetățeanul corect digital

Metoda acestei supravegheri demne de regimurile comuniste ar avea și părți bune, potrivit directorului informatic al districtului școlar public din Cincinnati, Sarah Trimble-Oliver, care folosește Gaggle.

Elevii sunt astfel formați să devină „buni cetățeni” din punct de vedere digital. Ea explică că această „experiență” este un „teren de pregătire”: „în viitor, ei nu-și vor pierde slujba pentru partajare de conținut necorespunzător”.

Există elevi care deschid un Google Doc și se folosesc de sistemul Gaggle pentru a-l verifica. Un elev din Temple Independent School District din Texas, și-a scris astfel online îngrijorările cu privire la un coleg care avea un comportament bizar, apoi a tastat toate înjurăturile care i-au venit în cap.

În final, „turnătorul” s-a scuzat pentru limbaj dar a explicat că a vrut să fie sigur că algoritmul lui Gaggle i-a reperat mesajul și că adulții au fost alertați.

Supravegherea, moartea curiozității

Uniune americană pentru libertățile civile a denunțat că aceste metode „amenință libertatea de expresie a tinerilor și banalizează supravegherea omniprezentă”, chiar asupra vieții private.

Education Week oferă exemplul tinerilor din mediul conservator care se întreabă despre sexualitatea lor: vor îndrăzni să facă cercetări pe Internet dacă știu că părinții lor vor primi toată istoria de navigare?

„Ideea că tot ceea ce caută elevii sau orice vor scrie va fi monitorizat de școală poate împiedica cu adevărat creșterea și descoperirea de sine”, spune Natasha Duarte, analist politic la Center for Democracy and Technology.

Alți specialiști denunță faptul că s-a mers prea departe cu supravegherea, sub pretextul protecției celor mici.