LUPTA PENTRU PUTERE. Cotat cu a doua şansă în cursa pentru şefia PDL, Emil Boc intră în luptă cu un aliat puternic. Elena Udrea îşi pune la bătaie influenţa pentru a-l menţine la şefia partidului pe premier.

Dat ca şi plecat de la Palatul Victoria, Emil Boc se aliniază la startul pentru şefia PDL din poziţia a doua. Mai mult de jumătate dintre filiale s-au grupat în spatele secretarului general Vasile Blaga, lui Boc rămânându-i în acest moment să mizeze pe influenţa în partid a Elenei Udrea, prima care de altfel l-a asigurat oficial de susţinerea sa.

Pe lista celor care şi-au pus serviciile la dispoziţia lui Boc ar fi, potrivit unor surse din partid, filiale precum Argeş, Arad, Cluj, Neamţ, Braşov, Mureş, Prahova, Mehedinţi. De asemenea, premierul s-ar putea baza pe voturi venite de la Satu Mare, Argeş sau Galaţi, unde, dincolo de susţinerea formală a liderilor de filiale, la baza partidului delegaţii înclină către Vasile Blaga.

Nici la Bucureşti, unde filiala este condusă de Elena Udrea, susţinerea lui Boc nu este totală, el putând miza doar pe voturi din sectoarele 2 şi 6, celelalte fiind controlate de apropiaţi ai secretarului general al PDL.

Rostogolire în sondaje şi în partid

Văzut ca tânără speranţă de democraţi, steaua lui Boc a pălit odată cu înaintarea sa în funcţie. Remarcat în perioada 2000-2004 drept una dintre vocile cele mai importante ale opoziţiei în parlament, Emil Boc a confirmat electoral uninominal în alegerile pentru Primăria Clujului, punând capăt celor 12 ani de mandat al lui Gheorghe Funar.

Odată cu instalarea în 2005 pe scaunul de preşedinte al PD lăsat liber de Traian Băsescu, imaginea lui Emil Boc începe să se deterioreze, fiind catalogat drept o "portavoce" a şefului statului care îşi menţinea controlul în tabăra democraţilor. În perioada guvernării Alianţei D.A., cu Băsescu în conflict deschis cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc dublează atacurile la adresa liberalilor, fapt care duce, în cele din urmă, la eliminarea PD-ului din guvern în aprilie 2007.

Totul în condiţiile în care garda veche a partidului, în frunte cu Adriean Videanu şi Vasile Blaga, avea o relaţie privilegiată cu Tăriceanu şi a blocat în câteva rânduri planul de ieşire de la guvernare a PD. Aceeaşi opoziţie e depăşită de Emil Boc, la finalul lui 2007, când de la Cotroceni s-a decis fuziunea cu PLD-ul lui Theodor Stolojan.

Împins premier al unui guvern cu PSD, în decembrie 2008, Emil Boc continuă pe aceeaşi linie, iar la nici zece luni, după o decizie luată la Cotroceni de remaniere a lui Dan Nica de la Interne, PSD pleacă de la guvernare şi-l trânteşte la prima moţiune de cenzură. După prezidenţialele din 2009, împins de partid, Boc se reinstalează la Palatul Victoria. În plină criză, el îşi asumă un mandat de sacrificiu, punând în practică măsuri anunţate în prelabil de preşedin tele Băsescu.

Gestionarea proastă a comunicării l-a făcut pe Emil Boc să se prăbuşească în sondaje în tandem cu partidul, situaţie care s-a reflectat şi în relaţia cu parlamentarii PDL. Astfel, premierul a fost nevoit să deschidă puşculiţa bugetului de fiecare dată când a venit în parlament cu asumarea unor legi importante, dar şi în cazul moţiunilor de cenzură. Acest lucru îl menţine însă deocamdată între preferinţele de premier ale parlamentarilor PDL, care nu s-ar da pe mâna unui independent/ tehnocrat chiar înainte de alegeri.

"Am găsit candidatul pentru preşedinţia PDL care corespunde cerinţelor mele. Am semnat pentru susţinerea candidaturii la preşedinţia PDL a lui Emil Boc. Oricât m-am străduit, nu am fost prima, mulţi colegi semnaseră înaintea mea.", ELENA UDREA, preşedinte PDL Bucureşti

POLITICĂ

Vasile Blaga şi-a mai adjudecat un susţinător. Sorin Frunzăverde nu mai candidează şi-l susţine pe secretarul general al PDL. Ioan Oltean s-a repoziţionat

Slăbirea autorităţii în partid a lui Emil Boc îl plasează, în acest moment, pe Vasile Blaga în pollposition la startul în cursa pentru preşedinţia PDL. Dacă, iniţial, secretarul general al democrat-liberalilor îşi condiţiona participarea la alegerile interne de candidatura premierului, decizia de a-l concura pe Boc i-a făcut pe mulţi dintre liderii partidului să se alinieze în spatele său.

Nu au lipsit însă nici surprizele. Şefii organizaţiilor Mehedinţi şi Bistriţa, Mihai Stănişoară şi Ioan Oltean, daţi ca siguri în tabăra Blaga au virat înspre Emil Boc odată cu formalizarea candidaturii sale în partid.

În compensaţie, liderul de la Caraş, Sorin Frunzăverde, care-şi oficializase primul candidatura la şefia PDL, a anunţat ieri că renunţă şi-l susţine pe Blaga. "Am semnat pentru moţiunea lui Blaga, care este, de fapt, o moţiune comună. Prin urmare, voi candida la funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului", a spus el.

De asemenea, mesaje oficiale de susţinere au venit ieri de la Iaşi, Timişoara şi Buzău. În tabăra lui Blaga se regăsesc, totodată, alţi grei ai partidului, cum ar fi Radu Berceanu (Dolj), Mircea Hava (Alba), Adriean Videanu, precum şi majoritatea sectoarelor de la Bucureşti în frunte cu Liviu Negoiţă.

Favorit în sondajele interne

Dincolo de poziţionarea şi repoziţionarea şefilor de filiale, Vasile Blaga are o mare trecere în rândul votanţilor PDL, al activului de partid şi, implicit, al delegaţilor la Congres.

Potrivit ultimului sondaj intern, susţin surse din PDL, 75% dintre cei care au declarat că votează cu democrat-liberalii îl văd preşedinte de partid pe actualul secretar general, iar la nivelul întregului eşantion scorul este de 55%. De asemenea, Blaga este următorul la capitolul încredere, după pre şedintele Traian Băsescu, înaintea lui Emil Boc şi a Elenei Udrea.

Intrat în politică imediat după Revoluţie, influenţa şi vizibilitatea lui Vasile Blaga au crescut începând cu anii 2000. Forţa de negociator şi organizator al PD a fost probată în 2001, când, cu numai două săptămâni înainte de congresul democraţilor, a întors jocurile în favoarea lui Traian Băsescu care l-a detronat de la conducerea partidului pe Petre Roman.

Din acel moment a coordonat toate campaniile PDL şi ale lui Traian Băsescu. Deşi a fost prezentat, de-a lungul timpului, într-o relaţie conflictuală cu şeful statului, Blaga i-a organizat campaniile pentru Primăria Bucureştiului, pentru referndumul de demitere din 2007 şi pentru prezidenţiale. În primul tur al acestora din 2009, prezenţa sa a fost discretă, capacitatea sa de mobilizare fiind testată în turul al doilea, din care Băsescu a ieşit câştigător.

Cu toate acestea, influenţa lui Blaga în partid a dus la o răcire a relaţiilor cu Palatul Cotroceni, şeful statului având o serie de atacuri publice la adresa sa. Mai mult, odată cu startul competiţiei interne, Traian Băsescu şi-a manifestat indirect susţinerea pentru Emil Boc.

De asemenea, în ultima perioadă, Vasile Blaga a fost ţinta unor atacuri directe şi în scandalul vămilor, pe care secretarul general le-a respins însă.

"Nu mai candidez. Am semnat pentru moţiunea lui Blaga, care este, de fapt, o moţiune comună. Voi candida la funcţia de primvicepreşedinte.", SORIN FRUNZĂVERDE, şeful PDL Caraş-Severin

"Am semnat pentru Blaga. A fost decizia mea personală, în urma analizei pe care am făcut-o.", CONSTANTIN OSTAFICIUC, liderul PDL Timiş