Cum este ţinută o ţară în teroare? Dezvăluiri despre rachetele Hamas

iron Dome / Sursa Foto: Arhiva EVZ

Conflictul dintre Hamas și Israel a scos în evidenţă sistemul de antirachetă Iron Dome, mândria armatei din Ţara Sfântă, dar care are totuşi un punct slab, identificat chiar de organizația paramilitară palestiniană islamistă.

Cum este ţinută o ţară în teroare? Dezvăluiri despre rachetele Hamas. Iron Dome, sistemul antirachetă folosit de Israel, are un punct slab. Hamas l-a găsit conform publicaţiei americane Forbes. Astfel, pentru a depăşi diferenţele legate tehnica militară, organizația paramilitară palestiniană islamistă lansează cât mai mult rachete în acelaşi timp. Hamas speră că aici poate fi punctul slab al sistemului antirachetă Iron Dome şi lansează o ploaie de rachete în speranţa că apărarea israeliană va fi copleşită.

Inamicii din Fâşia Gaza au studiat această tehnologie de apărare încă din urmă 10 ani, când au fost înregistrate primele interceptări realizate de armata israeliană. Iron Dome a fost construit de Rafael Advanced Defense Systems, care susține că de-a lungul anilor a eliminat peste 2.500 de amenințări, cu o rată de succes de peste 90%.

Aici s-a ajuns datorită radarelor care detectează și urmăresc proiectilele inamice lansate. Sistemul de management (the Battle management system) determină în ce măsură fiecare rachetă reprezintă o amenințare, după care îi repartizează un interceptor sau mai multe.

Cum este ţinută o ţară în teroare?

Un lansator transportă 20 de rachete Tamir de circa 90 de kg şi care au o rază de acțiune de peste 40 de km. Cu toate că Iron Dome este considerat foarte eficient și multe dintre rachetele lansate în aceste zile de Hamas au fost interceptate, ccâteva au depăşit totuşi linia de apărare şi au provocat zeci de răniți în rândul israelienilor.

Aici s-a ajuns chiar dacă rachetele Hamas sunt mult mai puțin sofisticate. Celebrele Quassam sunt rachete produse de militanţii Hamas în Fâşia Gază. Ele nu reprezintă o creaţie complexă şi nu presupun o muncă elaborată. Corpul rachetei este format din țevi de oțel sau aluminiu cu aripioare sudate pe ele. Ulterior, ele sunt umplute cu un amestec format din fertilizatori și zahăr topit. Este adăugat un focos artizanal şi apoi este adăugat un detonator.

În acest context, nu mai miră pe nimeni că rachetele Quassam nu dispun de sisteme de ghidare. Lansarea se face dintr-un simplu cadru de metal artizanal. Primele rachete marca Hamas măsurau aproape doi metri lungime și cântăreau maximum 35 de kg. Focosul lor avea 18 kg și o rază de acțiune de peste un km.

sistemul Iron Drome

În prezent au fost înregistrate „progrese”, iar cea mai mare rachetă cântărește mai mult de 45 de kg şi poate acoperi 30 de km. Utimele modele Quassam sunt mai mici decât rachetele interceptoare Tamir și costă doar câteva sute de dolari. În comparaţie, o rachetă de interceptare costă Israelul aproximativ 10 milioane de dolari.

Rachetele Quassam sunt imprecise și pot fi trase doar în direcția țintei, a cărei atingere reprezintă o chestiune în care hazardul joacă un rol predominant. Totodată, focosul rudimentar generează puține distrugeri, astfel că rachetel au mai mult efect asupra moralului populației. Când sună alarma, oamenii îşi întrerup viața obișnuită pentru a se adăposti în buncăre.

Dezvăluiri despre rachetele Hamas

Totuşi, Hamas are şi rachete Grad de 122 mm, care în general sunt lansate de pe lansatoare multiple montate pe camioane rusești sau alte dispozitive. De luni şi până joi seara, armata israeliană susține că Hamas a lansate 850 de rachete, o dovadă evidentă a faptului că se testează capacitatea maximă de reacţie a sistemului antirachetă izraelian. Mai pot fi alte scopuri strategice în joc: aprovizionarea cu rachete Tamir este costisitoare, în timp ce Hamas a raportat stocuri de mii de rachete Quassam, dar alte tipuri de muniție.

În plus, Iron Dome lansează uneori chiar şi două rachete interceptoare pentru a se asigura că ele ating ținta. Dacă apărarea rămâne fără rachete interceptoare, Hamas poate specula momentul provocând distrugeri semnificative şi panică în rândul populaţiei. Mai este o miză legată de imagine…

Având în vedere că rachetele Hamas provoacă daune atât de mici, orice răspuns militar israelian apare disproporționat. În contextul noului conflict, numărul victimelor din Gaza se ridică la 35 de morți și peste 200 de răniți, de câteva ori peste numărul victimelor din Israel.

Forbes notează că doar măsurile defensive nu vor putea opri atacurile, iar dacă sistemul Iron Dome cedează, consecințele ar putea fi dezastruoase. De cealaltă parte, o ofensivă terestră pentru a distruge lansatoarele de rachete ale Hamas ar putea avea drept rezultat un număr mare de morți. În plus, impactul pe plan internaţional al unei astfel de măsuri este greu de calculat.