Cum devii din inculpat informator al procurorilor

Cum devii din inculpat informator al procurorilor

„Ajută-mă şi nu-ţi mai caut alte fapte”, aşa sunt convinşi inculpaţii de către anchetatori să devină investigatori sub acoperire în alte dosare

Procurorii îi răsplătesc pe colaboratorii sub acoperire, ca Nelu Iordache în dosarul lui Răzvan Murgeanu, făcându- le uitate alte fapte despre care Parchetele nu au fost sesizate oficial, susţin surse din procuratură. Anchetatorii nu riscă nimic, putând fi traşi la răspundere doar pentru sesizările înregistrate. Mai mulţi avocaţi şi judecători, cărora le-am cerut un punct de vedere despre această procedură, s-au abţinut, spunând fie că nu sunt familiarizaţi cu ea, fie că, pur şi simplu, nu au auzit de așa ceva.

Pentru întocmirea dosarului în care fostul consilier prezidenţial Răzvan Murgeanu a fost reţinut şi, apoi, plasat sub control judiciar pentru luare de mită, procurorii DNA au folosit trei colaboratori: Nelu Iordache, Bogdan Marian Adimi şi Sorin Lungu, directorul societăţii ACM 4. Aceştia au fost autorizaţi, conform Codului de Procedură Penală, să culeagă informaţii pentru anchetatori din ianuarie până în martie. Colaboratorii au putut, potrivit autorizării primite de la procurori, „să deruleze operaţiuni disimulate de natură să conducă la crearea unor împrejurări susceptibile să determine cercetarea sa pentru săvârşirea unor fapte de corupţie aflate sub incidenţa Legii 78/2000” şi„să accepte, să primească, sau, după caz, să dea bani ori alte foloase, în mod direct sau prin intermediari, în condiţiile incriminărilor (...) potrivit circumstanţelor de fapt care fac obiectul cercetărilor efectuate în cauză”, spun surse care au văzut dosarul.

Colaboratorul Nelu Iordache

Ne puteți urmări și pe Google News

Deşi folosirea de colaboratori, care pot fi martori în proces, este prevăzută în Codul de Procedură Penală, un mare semn de întrebare îl ridică criteriile de alegere şi modul în care sunt răsplătiţi de către procurori. În cazul concret al lui Nelu Iordache, judecat pentru fapte deosebit de grave, se pune şi problema credibilităţii acestuia în faţa judecătorilor, avocaţii apărării putând invoca faptul că era foarte uşor de manipulat de către anchetatori.

Infractorul Nelu Iordache

„Regele asfaltului”, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost arestat preventiv, pe 2 decembrie 2012, pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, fals în înscrisuri şi spălare de bani.

La comisiile juridice din Parlament există iniţiative legislative pentru a elimina folosirea inculpaţilor ca investigatori în alte dosare, dar sunt blocate, pentru că aleşii nu vor să aibă probleme înaintea campaniei electorale

În 26 aprilie 2013, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru: schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, cu consecințe deosebit de grave (61 de acte materiale), utilizarea cu reacredință a creditului societății (3 acte materiale), delapidare cu consecințe deosebit de grave (136 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată (20 acte materiale de instigare și 7 de autorat), fals în înscrisuri sub semnătură privată (35 de acte materiale din care 20 de acte materiale de autorat și 15 acte materiale de instigare), două infracțiuni de spălare de bani și două de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, toate faptele în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că Nelu Iordache a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de peste 31,5 milioane lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac — Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

DNA arăta că banii au fost folosiți pentru achitarea unor datorii în valoare de peste 9, 7 milioane lei ale societăților în care inculpatul era direct interesat, între care o companie de transport aerian, plăți făcute în baza unor contracte ce nu aveau legătură cu derularea contractului pentru autostradă. De asemenea, s-a constatat retragerea în numerar a sumei de aproape 9,9 milioane lei cu scopul declarat al achiziției de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare- cumpărare fictive, în numele SC Romstrade SRL. În calitate de administrator, Nelu Iordache și-a însușit în mod nelegal suma de aproximativ 80 milioane lei.

Nelu Iordache a fost eliberat din arest în august 2014, iar în aprilie 2015 a scăpat şi de arestul la domiciliu, rămânând cu interdicţia de a părăsi ţara. În ianuarie 2016 a început folosirea lui de către DNA ca informator în cazul Murgeanu.

Denunţătorul Nelu Iordache

Aflat în arest preventiv, Iordache l-a denunţat autorităţilor pe Ovidiu Silaghi, susţinând că i-a dat 200.000 de euro, pentru a nu-i fi reziliate contractele, când acesta era ministru al Transporturilor. Le-a mai spus procurorilor că mita a fost dată acasă la Silaghi, în Satu Mare, unde exista un aparat de bruiaj contra interceptărilor. El a mai precizat că s-ar fi simţit şantajat de fostul ministru atunci când acesta i-a cerut să extindă cursele aeriene la Satu Mare, în schimbul achitării, conform calendarului, a sumelor de bani de la CNADNR, pentru lucrările de la autostradă. Le-a mai explicat anchetatorilor că extinderea liniilor aeriene ale Blue Air i-ar fi fost necesară, potrivit lui Silaghi, finului acestuia, în contextul candidaturii sale la şefia Consiliului Judeţean Satu Mare. Iordache l-a denunţat şi pe fostul şef al Poliţiei de Frontieră, Remus Şpan, ca fiind cel care l-a dus acasă la Silaghi.

În august 2013, presa anunţa că Dan Voiculescu a fost dat pe mâna procurorilor de către Nelu Iordache, care îl acuza de şantaj.

În februarie 2015 a apărut ştirea că Iordache a făcut denunţuri împotriva Elenei Udrea şi a lui Ludovic Orban. „Ştirea referitoare la un denunţ împotriva lui Ludovic Orban este o minciună. De altfel, în ultima vreme au apărut mai multe ştiri în care eram asociat cu tot felul de denunţuri care nu au nicio acoperire în realitate. Nu am depus niciun denunț împotriva doamnei Udrea, niciun denunţ împotriva domnului Ludovic Orban”, replica Nelu Iordache. Tot în acea perioadă s-a vorbit că omul de afaceri i-ar fi denunţat pe Anca Boagiu şi Radu Berceanu.

Utilizarea colaboratorilor sub acoperire

(1) Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile

(2) Măsura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă:

a) indicarea activităţilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le desfăşoare;

b) perioada pentru care s-a autorizat măsura;

(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispoziţia investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfăşurarea activităţii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziţie sau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu constituie infracţiune.

(8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiaţi ca martori în cadrul procesului penal în aceleaşi condiţii ca şi martorii ameninţaţi.

(10) În situaţii excepţionale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obţinerea datelor sau informaţiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală. (Codul de Procedură Penală, art. 148)

Fenechiu: Avocaţii şi judecătorii au o atitudine potrivnică

„Este o posibilitate legală, dar problema este că unii dintre cei folosiţi sub acoperire provin din rândul inculpaţilor din alte dosare, care acţionează pentru a-şi uşura situaţia din propriul dosar. Aşa că se ridică unele rezerve în legătură cu moralitatea acestei proceduri. Ştiu că în momentul ăsta există o dezbatere în lumea juridică în legătură cu posibilitatea ca procurorii să folosească persoane anchetate în alte dosare ca investigatori sub acoperire. Opinia avocaţilor şi a multor judecători este potrivnică acestei practici”, ne-a declarat avocatul Daniel Fenechiu

FOTO; Daniel Fenechiu