Joaca de-a guvernarea între PSD, PNL și UDMR este ca în descrierea măiastră a lui Ion Creangă în “Amintiri din copilărie”: “...când mă gândesc la locul naşterii mele (...) la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei”...

Cam așa și cu liderii PSD, PNL și UDMR. Își crapă ideile lor puține și mărunte cu care se joacă în fața publicului precum cu niște  motocei, gonind ca niște mâțe zburlite unul după altul. Tare le mai place la guvernare.

Doar că din joaca lor crapă și publicul. Dar asta este o altă poveste pe care ei, guvernanții, nu o pot înțelege.

După aproape opt luni de guvernare, bilanțul miniștrilor PSD se apropie de zero. Cu două excepții rătăcite, la Transporturi și la Economie, unde cei doi titulari de ministere au împins câteva proiecte de investiții.

La ce excelează însă liderii PSD mai bine decât oricine este zgomotul. Mult zgomot pentru nimic.  Nimic bun.

Însă dacă piesa lui William Shakespeare cu același titlu este o comedie spumoasă, zgomotul produs de capii PSD pentru a-și masca impostura și pentru a prosti publicul este o comicărie sinistră.

Liderii PSD în frunte cu șeful, Marcel Ciolacu, țipă ipocrit de dimineața până seara că vor da bani la tot poporul necăjit, majoritar votant al PSD.

Cum? Prin introducerea impozitului progresiv și impunerea unui impozit suplimentar pe profitul firmelor. Pe scurt, supra-impozitarea celor care produc bani, locuri de muncă și valoare, respectiv mediul de afaceri și clasa mijlocie.

Nu explică însă deloc Marcel Ciolacu și armata lui de pesediști de ce, având titular la ministerul de Finanțe, nu au fost în stare să găsească măcar o soluție de control a inflației care urcă galopant zi de zi, mâncând banii oamenilor.

Sau ce măsuri pot fi luate pentru temperarea creșterii netrebnice a costului la combustibil care hrănește explozia tuturor prețurilor din țara asta.

Firește că nu doar PSD este de vină pentru nebunia prețurilor. Dar partidul lui Ciolacu contribuie din plin la acest fenomen.

Și pentru că nu au soluții, doar zgomot pentru prostirea electoratului fidel în perspectiva anului electoral 2024, liderii socialiști aruncă în aer întreaga societate cu obsesia lor pentru măriri de taxe și impozite.

Bun moment și-au ales. Acum, când criza economică creată de lockdown-ul nenorocit din 2020 și criza energiei generată de cultul Bruxelles-ului pentru Green Deal, ard în mijlocul casei. La care s-au adăugat și efectele politico-economice ale războiului pornit de dictatorul descompus Putin, împotriva Ucrainei.

Pentru PSD, impactul acestor dezastre prăvălite peste România și peste întreaga lume, nu contează. Contează doar data din calendar: 2024, an electoral. Atat!

Iar momentul este acum extrem de profitabil pentru PSD. Rivalul său politic, PNL, deține funcția de premier. Teoretic, premierul decontează toate prostiile sau nereușitele guvernării, fie că ele sunt produse de PSD, de PNL sau de UDMR.

PNL nu este victima PSD. Este victima propriei autosuficiențe genetice. În plus, liberalii mai au și o doză mare de masochism. Stau de gât cu “bolovanul” Virgil Popescu, ministrul Energiei, responsabilul impactului nemilos asupra românilor a crizei energiei din toamna-iarna 2021-2022.

Ministrul Virgil Popescu, cel care nu a negociat cu oficialii europeni nici măcar o propunere pentru a tempera tăvălugul crizei asupra României, precum alte țări. Ba, continuă: în plină criză a energiei, închide mine și centrale termoelectrice când statele dezvoltate din Vest și le redeschid.

În PNL, unii spun că Popescu este intangibil pentru că este susținut de șeful statului. Alții spun că ministrul este protejat de grupări de interese din SRI. Sau, că este vasal companiei OMV, fapt probat de presă în ultimul timp.

C-o fi una, c-o fi alta, liberalii n-au decât să se spele pe cap cu un astfel de personaj care, probabil, îi definește pe mulți dintre ei.

Decontul electoral pentru politica “frig și întuneric” aplicată în 2021-2022  cu perspective pentru 2023-2024 îl vor simți liberalii peste doi ani, la alegeri.

Nici față de agresivitatea PSD privind promovarea politicilor fiscale de spoliere a firmelor și a clasei mijlocii nu prea au fost vocali liberalii. Premierul și șeful PNL, Nicolae Ciucă, a promis că în anul 2022 nu se schimbă Codul Fiscal.

Și? Ce-i așteaptă pe români în anii 2023-2024 în ceea ce privește politica taxelor și a impozitelor?

Sau atunci, în 2023, când este prevăzută rocada funcției de premier între PNL și PSD, liberalii se vor spăla pe mâini și le vor spune românilor că ei au apărat Codul Fiscal cât timp au condus Guvernul? Iar din 2023, pentru măririle de taxe și impozite visate de PSD, să răspundă Ciolacu și trupa? Pentru că ei, peneliștii, intră în conservare?

În spatele scenei publice, liberalii spun că nu îi pun ferm la punct de zgomotoșii farisei de la PSD pentru că așa li s-ar fi sugerat de către șeful statului.

Motivul? Pentru a nu-i provoca pe cei de la PSD care le susură ca șarpele că pot introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului din care fac parte și ei, dacă le tot sunt refuzate proiectele populiste.

PSD a probat în timpul regimului sinistru Dragnea că nu are nici simțul ridicolului, nici preocuparea pentru o societate funcțională. Strâns uniți în jurul autocratului Dragnea, pesediștii și-au dărâmat prin moțiune de cenzură, în iunie 2017, propriul guvern.

Puțin le-a păsat că au intrat în antologia mondială a penibilului.  Mai grav, pesediștilor puțin le-a păsat de bunul mers al țării. Au contat doar interesele și criza de nervi ale lui Dragnea&Co.

De asta stau amorțiți liberalii în fața pesediștilor. Pentru ca trupele lui Ciolacu să nu repete mascarada din 2017, moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, mai ales acum, cu războiul la graniță și cu crizele economice arzând în casă.

Diferența dintre lașitate și prudență este, în cazul PNL, fragilă, costisitoare și dezonorantă.

Liderii UDMR tac și fac. Stăpâni pe unul dintre cele mai bănoase ministere, cel al Dezvoltării, împart banii cui vor ei.

Un exemplu: în surdină, precum cei de la UDMR, lideri locali și centrali ai PNL și PSD se plâng că ministrul Cseke Attila repartizează banii ministerului din celebrul proiect “Anghel Saligny”, doar apropiaților.

Dincolo de morga de seriozitate cu care defilează pe scena politică de 32 de ani, diferențele dintre liderii UDMR și cei ai PSD, PNL și ai altor partide constau doar în costum și parfum. Aici, avantaj UDMR.

De ce își permit guvernanții astfel de atitudini? Pentru că societatea este pasivă. Deocamdată.