Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, a adus din nou în discuție posibilitatea utilizării forțelor armate americane pentru a combate ceea ce el numește „nebunii de stânga radicali”. Această sugestie, menționată în cadrul unui interviu recent, ridică îngrijorări majore legate de potențiala folosire a puterii militare împotriva cetățenilor americani, în contextul unor conflicte interne. Trump consideră că principala amenințare cu care se confruntă America nu este una externă, ci vine din interiorul granițelor țării.
Planuri ipotetice: Trump vrea folosirea armatei în ziua alegerilor
Deși Trump nu are control asupra armatei în acest moment, el și-a exprimat ideea că trupele din serviciul activ sau Garda Națională ar putea fi folosite pentru a gestiona potențialul „haos” în ziua alegerilor, conform ABC News.
Totuși, chiar dacă ar câștiga alegerile, el nu ar putea să preia controlul asupra forțelor armate decât la mijlocul lunii ianuarie, după preluarea mandatului. Aceasta înseamnă că desfășurarea armatei în perioada alegerilor rămâne un scenariu strict ipotetic.
Susținătorii lui Trump invocă Actul Insurecției
Una dintre legile la care susținătorii lui Donald Trump fac referire este Actul Insurecției din 1807, o lege veche de peste 200 de ani, care permite președintelui să utilizeze forțele armate pentru a suprima revoltele interne sau insurecțiile.
De-a lungul istoriei, Actul Insurecției a fost invocat în situații de criză majoră, precum Războiul Civil american și mișcările pentru drepturile civile din anii 1960. Totuși, experții juridici avertizează că legea este periculos de vagă și deschisă abuzurilor.
Posibilitatea folosirii armatei pentru a opri protestele politice
Actul Posse Comitatus din 1878 limitează utilizarea forțelor armate în scopuri de aplicare a legii pe teritoriul Statelor Unite. Această lege are scopul de a împiedica președintele să utilizeze armata federală împotriva propriilor cetățeni. Cu toate acestea, Actul Insurecției oferă o scăpare legală în cazuri extreme de insurecție sau violență domestică. Trump și alți susținători ai săi au invocat această lege de mai multe ori în trecut, sugerând că ar putea fi folosită pentru a combate protestele și revoltele interne.
Un exemplu notabil de invocare a Actului Insurecției a avut loc în 1957, când președintele Dwight D. Eisenhower a desfășurat forțe militare pentru a escorta elevii de culoare la o școală din Arkansas, în ciuda opoziției guvernatorului statului. De asemenea, legea a fost folosită și în 1992, în timpul revoltelor din Los Angeles, după achitarea polițiștilor implicați în cazul Rodney King.
O altă lege aplicabilă: Alien Enemies Act
Pe lângă Actul Insurecției, Trump ar putea încerca să invoce Alien Enemies Act din 1798, o altă lege veche care permite președintelui să deporteze cetățenii străini dintr-o țară cu care Statele Unite sunt în război.
Trump a sugerat în interviurile recente că Garda Națională ar putea fi folosită pentru deportarea în masă a aproximativ 11 milioane de imigranți fără acte, un plan care ar putea include crearea de lagăre de detenție pe teritoriul SUA.
Criticile experților
Experții juridici atrag atenția asupra ambiguităților din Actul Insurecției și asupra potențialului său de a fi folosit abuziv. Jack Goldsmith, profesor de drept la Harvard și fost oficial al Departamentului de Justiție în administrația Bush, a declarat că există un consens între partidele politice că Actul Insurecției oferă prea multă putere necontrolată președintelui. În ciuda acestor preocupări, este puțin probabil ca un Congres atât de divizat să reformeze această lege în viitorul apropiat.
Prin urmare, deși Trump a adus în discuție utilizarea armatei pentru a combate „stânga radicală” și imigranții fără acte, legalitatea acestor propuneri rămâne îndoielnică. În final, orice astfel de acțiune ar fi evaluată de instanțele federale, inclusiv de judecătorii numiți de Trump, ceea ce ar putea genera conflicte juridice majore. Sugestiile lui Trump ridică întrebări grave despre echilibrul de putere și despre modul în care forțele armate pot fi folosite în democrația americană.