ANALIZA EVZ. Pentru transformarea Capitalei într-un oraş numai bun de locuit există destule proiecte realizabile. Sunt blocate însă prin birouri de lipsa banilor, dar mai ales de lipsa de viziune a edililor.

Discuţiile despre dezvoltarea Capitalei datează dintre cele două războaie mondiale. S-au desenat planuri, adunate în teancuri pe birourile trecătorilor administratori ai Bucureştiului.

N-au fost puse însă în practică pentru că n-au fost bani, dar mai ales pentru că a lipsit voinţa. Schilodit deopotrivă de măreţele şantiere ale comunismului şi de capitalismul îmbrăcat în sticlă şi beton, Bucureştiul rămâne un loc care scurtează vieţile locuitorilor săi şi le colorează într-un gri murdar. Nu e de mirare că, în mai toate clasamentele de gen, Capitala se află tot timpul la coadă.

Se vorbeşte în continuare despre centrul istoric renovat, o centură verde în jurul oraşului, o autostradă suspendată, pieţe reamanajate, un râu curat, benzi speciale pentru transportul în comun, trotuare spălate cu şampon, un spaţiu urban prietenos şi relaxant. Toate ar putea căpăta contur dacă în scaunul primarului ar fi un om care să le dorească cu adevărat, să facă din ele priorităţi.

După ce a stat de vorbă cu specialişti în arhitectură şi urbanism, EVZ vă prezintă o imagine a Bucureştiului condus de un edil cum n-a văzut tranziţia. Deocamdată, e doar un exerciţiu de imaginaţie.

BLOCAJ

Transcentral Urban Bucureşti, un proiect spectaculos, dar prea scump

Locuri de promenadă, o pasarelă care să traverseze Dâmboviţa şi să facă astfel legătura între strada Brezoianu şi parcul Izvor, dar şi un spectaculos tub pietonal peste bulevardul Regina Elisabeta, din metal şi din sticlă, care să lege centrul istoric de strada Ion Câmpineanu. Acesta este, în linii mari, planul elaborat de 15 case de arhitectură, privind dezvoltarea Bucureştiului din punct de vedere social şi cultural.

Proiectul vizează împărţirea centrului oraşului în zone de promenadă, culturale şi de cumpărături. În total ar trebui amenajate 15 camere: zona istorică, ce va reprezenta centrul istoric, camera de entertainment poziţionată în Piaţa Unirii, academică, ce va reprezenta zona dintre Facultatea de Arhitectură şi Universitate, şi piaţa turistică, fiind propusă spre amenajare zona Piaţa Amzei.

Planul, numit Transcentral Urban Bucureşti (TUB), mai prevede amenajarea unei camere de ambianţă, denumire ce ar fi dată zonei cuprinse între Grădina Icoanei şi strada Victor Verona, dar şi o cameră de pod care va lega capul Brezoianu şi Izvor. Aici, arhitecţii văd o pasarelă multifuncţională, care să ofere o privelişte deosebită pe înserate - având în vedere că soarele apune pe linia Dâmboviţei. Camerele urbane ar putea fi legate prin pasarele suspendate.

Entuziasmate, autorităţile au cumpărat proiectul la începutul acestui an şi au anunţat cu surle şi trâmbiţe că aceasta va fi noua faţă a oraşului. Numai că, după nici şase luni de la achiziţionare, planul a ajus în maldărul de ideii şi soluţii colecţionate de autorităţi de 20 de ani încoace. Motivul: ar trebui prea mulţi bani ca să fie pus în practică. Astfel că s-au alocat alţi bani, pentru întocmirea unui nou studiu.

Banii europeni, blocaţi

"UE condiţionează accesarea fondurilor destinate dezvoltării europene de existenţa mai multor proiecte integrate într-un Plan de Dezvoltare. Aşa că, acum, municipalitatea a trebuit să propună un asemenea plan", au explicat surse din Consiliul General decizia lui Sorin Oprescu de a suplimenta suma alocată pentru realizarea proiectelor de dezvoltare a oraşului de la 7,9 la 34,1 milioane de lei.

Întrebat dacă acest nou studiu ar putea conţine elemente din TUB sau din proiecte mai vechi de dezvoltare, arhitectulşef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a explicat: "S-ar putea să conţină. TUB este un proiect bun, dar prea scump. Vom vedea ce obţinem după ce organizăm noul concurs".

Pieţele, cu o altă faţă

Autorităţile ar trebui să unească pieţele mari ale Capitalei şi să le transforme în zone culturale şi sociale, susţin arhitecţii. Potrivit arhitectului-şef, inclusiv vegetaţia ar trebui reaşezată.

De exemplu, un proiect elaborat în cadrul masterului franco-român "Dezvoltare urbană integrată", organizat de Universitatea "Ion Mincu" - promoţia 2007, prevede remodelarea, restructurarea şi dezvoltarea urbană în zona Piaţa Universităţii.

Proiectul prevede ca strategia urbană pe termen mediu să urmărească unificarea celor patru subzone centrale (Piata Re vo luţiei, Piaţa Universităţii, zona Lipscani şi Piaţa Unirii), prin deschiderea de legături la nivel pietonal, ce ar duce la apariţia unui spaţiu public amplu. Ideea ar poate fi pusă în practică prin eliminarea circulaţiei auto pe direcţia est-vest.

Proiectul, numit "Confluence de la ville", prevede eliminarea sau devierea prin subteran a traficului auto de tranzit de pe bulevardele Regina Elisabeta şi Carol I, devierea prin intermediul unui inel de circulaţie a traficului auto pentru riverani şi realizarea unui spaţiu public integral pietonal pe noua zonă liberă.

Zona cuprinsă între Universitate şi sediul BCR, cât şi între Teatrul Naţional şi Ministerul Agriculturii ar putea aduce mai mult spaţiu pietonal pentru bucureşteni.

Arhitecţii propun şi amenajarea curţilor interioare ale Univer sităţii Bucureşti şi "Ion Mincu" şi transformarea străzilor Edgard Quinet şi Biserica Enei în trasee pietonale. De asemenea, zona fântânii de la Universitate ar fi legată de esplanada Teatrului Naţional prin subtraversarea bd. Nicolae Bălcescu prin intermediul unui pasaj subteran existent, dar neutilizat în prezent.

"Bucureştiul a atins dimensiunile unei metropole, dar are probleme de dezvoltare. A rămas în urmă mai ales infrastructura, iar de multe ori s-a pierdut coerenţa planului iniţial de dezvoltare.", GHEORGHE PĂTRAŞCU, arhitectul-şef al Capitalei

PROBLEME VECHI. Planurile de dezvoltare a oraşului au fost respectate doar parţial, arată arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu

SOLUŢII

Un centru istoric viu şi lacuri cu porturi turistice

Despre revitalizarea centrului vechi se vorbea încă din 1970, arată preşedintele Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", prof. univ. dr. Emil Barbu Popescu. "Se dorea să se amenajeze aici mici magazine ale studenţilor de la Arte sau de textile tradiţionale. Însă planurile au fost date peste cap de cutremurul din ’77. În prezent, prioritare sunt descărcarea arheologică a zonei şi refacerea caselor, deşi proprietarii nu-şi permit asemenea lucrări. A fost suficient să se scoată o singură stradă la lumină şi se vede diferenţa", explică profesorul.

Planul Urbanistic General al oraşului ar trebui dezvoltat, mai spune acesta. "Şi în trecut s-a discutat mult până să se ia o decizie. În anii ’30 a fost o întreagă dezbatere privind construirea traseului Magheru, când s-a decis ridicarea blocurilor Patria şi Aro. Au fost discuţii aprinse că se distruge zona, iar cele două proiecte au fost aspru criticate", arată Emil Barbu Popescu.

Şi parcurile ar trebui puse în valoare mai bine, crede preşedintele Universităţii "Ion Mincu", care a precizat că un exemplu de parc ignorat este cel aflat în apropierea Operei. În plus, societatea civilă spune că sunt benefice şi proiectele de amenajare a lacurilor, doar că trebuie analizate investiţiile, pentru a nu strica aspectul zonei.

Dacă edilul-şef îşi va pune în aplicare planurile, lacurile Floreasca şi Tei ar deveni poli de distracţie. Ar urma să se investească 46,74 milioane de lei pentru construirea a două debarcadere, două porturi turistice de 100 de locuri, un amfiteatru de 300 de locuri şi achiziţionarea mai multor ambarcaţiuni mici.

Parcările, leac pentru trafic

"Bucureştiul a atins dimensiunea unei metropole, dar are probleme de dezvoltare. A rămas în urmă, mai ales infrastructura, iar de multe ori s-a pierdut coerenţa planului iniţial de dezvoltare. Planurile directoare de dezvoltare a Capitalei au apărut în anii ’30, relativ târziu pentru un oraş de mari dimensiuni. De exemplu, planul din ’38, care trasa centurile centrale şi mediane de circulaţie, s-au respectat parţial", susţine arhitectul- şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

El spune că, dacă acestea se construiau, acum circulaţia nu ar fi fost mai aerisită şi oraşul nou ar fi fost despărţit de cel vechi, după modelul Budapestei. Acum e prea târziu pentru aşa ceva, întrucât s-a construit mult şi s-ar impune demolări.

Totuşi, soluţia ar fi construirea autostrăzii suspendate, care odată pusă în funcţiune ar decongestiona traficul din centrul oraşului. "Dacă sar realiza acest inel, oamenii n-ar mai fi nevoiţi să o ia prin centru pentru a străbate oraşul", mai precizează Pătraşcu.

Nici la capitolul parcări nu stăm bine. Astfel, deşi de mai bine de 20 de ani se discută despre construirea de parcări subterane, în prezent nu e gata niciuna. "Oraşul e sufocat. În momentul în care le ai şi nu le mai dai voie şoferilor să parcheze pe marginea drumului, ai schimbat deja aspectul oraşului", crede Pătraşcu.

"În prezent, e prioritară descărcarea arheologică a centrului istoric şi refacerea caselor, deşi proprietarii nu-şi permit asemenea lucrări.", EMIL BARBU POPESCU, preşedintele Universităţii "Ion Mincu"

FANTASME

Edilii visează gondole şi clopote cântătoare

Nave cu pânze pe lacuri, gondole pe Dâmboviţa, telegondole în loc de maşini, palmieri în locul platanilor, fântâni arteziene cântătoare cu jet de maximum 60 de metri, căprioare în centru, camere de supraveghere în cimitire, clopote care să interpreteze şlagăre, nave de piraţi folosite ca restaurante şi maluri de beton amenajate cu "pereţi mobili" şi "plante flotante" - cum le-a numit edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu - care să urce şi să coboare odată cu apa.

Dacă s-ar construi toate aceste proiecte fanteziste, Bucureştiul ar deveni un oraş în care se va merge de acasă până la muncă pe sus, cu telegondola, timp în care se va putea admira un peisaj exotic: palmieri şi alte specii de plante din ţările calde şi jeturile fântânilor de 60 metri. O parte dintre ele au rămas, din fericire sau nu, doar promisiuni de campanie.