Editura Evenimentul si Capital

Cum a mistificat propaganda comunistă ziua de 23 august 1944

14-08/23-august-1945-465x390
Autor: | | 12 Comentarii | 1831 Vizualizari


Vezi galeria foto:

Ziua de 23 august 1944 a pus multe probleme conducătorilor României. Cine a venit la putere a încercat să tragă spuza pe turta lui. Portretele afi șate cu ocazia demonstrațiilor din fiecare an sunt foarte grăitoare.

În 1945, prima aniversare a lui 23 August, a stat sub semnul tensiunilor dintre Regele Mihai și prim-ministrul impus de comuniști, Petru Groza. Regele a lipsit de la ceremoniile oficiale, după ce Groza refuzase să-și prezinte demisia.

Timp de 45 de ani portretele s-au tot schimbat. Până să rămână Nicolae Ceaușescu a fost un drum lung, pe care vom încerca să îl schițăm. Deocamdată, de la prima demonstrație Regele Mihai mai este în viață și statuia lui Carol I a „revenit” pe locul unde se afla atunci. În tot acest timp (până în anul 1989) propaganda comunistă a săpat ca apa în piatră.

Eroii principali au dispărut

În primii ani după terminarea celui de-al doilea război mondial, principalii autori ai ieșirii României din alianța cu Hitler și ai intrării în război alături de Aliați la 23 august 1944, Regele Mihai, țărănistul Iuliu Maniu, liberalul Dinu Brătianu sau negociatorul Barbu Știrbei, nu erau menționați. Varianta oficială era că totul a fost făcut de Partidul Comunist, afirmație cu totul falsă. Majoritatea autorilor schimbării cruciale de la 23 august 1944 au rămas în umbră.Ei au pierit în închisori.

Slugărnicia față de URSS

Gheorghe Gheorghiu-Dej a condus România din anul 1948 până la moartea sa, în 1965. Ilegalist și comunist cu profunde convingeri staliniste, Dej a aplicat măsuri drastice pentru a subjuga țara rușilor și abia după moartea lui Stalin a început o serie de acțiuni prin care România și-a câștigat parțial independența față de Krem lin. În anul 1964, când Nicolae Ceaușescu organizează manifestația de 23 august, relațiile cu rușii sunt încă strânse. Totuși, lângă portretele lui Marx, Engels și Lenin nu apare și portretul lui Hrusciov. Era un afront față de marele prieten de la răsărit. După moartea lui Dej, Ceaușescu preia puterea, dar declară un stil de conducere democratic.

Anul 1968, invazia Cehoslovaciei

În 21 august 1968, refuzul lui Nicolae Ceaușescu de a se alătura trupelor Tratatului de la Varșovia, care au invadat Cehoslovacia, a zguduit lumea politică internațională și a declanșat un val de admirație fața de România și conducătorul ei. Efuziunea manifestată pe plan extern a cuprins și societatea românească, intelectualii și exponenții clasei muncitoare exprimânduși la unison aprecierea față de poziția lui Ceaușescu. Locuind în apropiere am participat la acest eveniment. Aveam 14 ani. Oamenii veniseră în fața CC-ului din entuziasm. Așa am simțit și noi, copiii. Ceaușescu a atras atenția întregii Planete și soarta României s-a schimbat. El a început să-și pregătească un fel de cult al personalității. După cum se poate observa din imaginile surprinse la demonstrația din ziua de 23 august manifestanții poartă portretele membrilor conducerii de partid și a țării. Printre ei se poate zări și portretul lui Nicolae Ceaușescu.

Odată instalat la putere, Ceaușescu anunțase că partidul va fi condus în mod colectiv. După 1965, el trece la acumularea treptată a întregii puteri în mâinile sale și la eliminarea oricăror posibili rivali. Astfel, dacă portretele afișate cu membrii conducerii superioare sunt afișate în ordine alfabetică în anul 1965, în 1969 lista începe cu Nicolae Ceaușescu, pentru ca regula ordonării alfabetice să fie respectată după numele acestuia.

Trebuie să consemnăm faptul că nimeni nu mai vorbește despre adevărații eroi ai zilei de 23 august 1944. O parte dintre ei au murit în închisori și alții sunt dispăruți. Încet, încet factorul sovietic, preponderent cu doar câțiva ani în urmă, dispare. Istoricii susțin că la august a avut loc o revoluție antifascistă și antiimperialistă. Terenul pentru asaltul lui Nicolae Ceaușescu pare pregătit. El este consolidat de un prestigiu global, de care acesta se bucură după atitudinea antisovietică.

Armate întregi de artiști proslăvesc evenimentul. Accentul se mută de la istorie la un pronunțat cult al personalității. Până la urmă zilele de naștere ale lui Nicolae Ceaușescu și ale soției sale devin la fel de importante sau mai importante decât 23 august sau 1 Mai. Sărbătoarea de 23 august 1944 trebuie să aștepte anul 1990 pentru a fi din nou tratată corect din punct de vedere istoric.

Marele regret al lui Nicolae Ceausescu, inainte de MOARTE! Nu a apucat: Acum ma TERMINA el

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Fapt divers

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI