Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) le-a trimis celor 28 de state membre ale UE, spre aprobare, o Declarație împotriva deciziei lui Donald Trump de a muta ambasada SUA de la Tel Aviv în Ierusalim.

 Potrivit presei israeliene, declaraţia a fost inițiată de Franța și spunea că ţările membre ale UE nu-şi vor muta ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim. Declarația nu a văzut niciodată lumina zilei, pentru că România, Cehia și Ungaria nu au fost de acord cu ea. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a povestit în detaliu, într-o adresă trimisă deputatului Dan Barna (USR), cum s-a ajuns în această situație.

O valoare simbolică, dar cu impact

Potrivit ministrului, în statele membre ale UE a ajuns o propunere de text „supus procedurii de aprobare tacită” pentru ca UE să publice, în numele tuturor statelor membre, „o declarație de presă care să reitereze poziția agreată a Uniunii asupra statutului Ierusalimului”. Meleșcanu spune că aceste declarații „reprezintă documente fără efecte legale”, care sunt agreate „cu scopul de a atrage atenția” asupra unor subiecte, însă chiar și așa ele „nu trebuie să excedeze, în niciun caz, „concluziile” adoptate de statele membre în cadrul reuniunilor Consiliului European”. Așadar, UE a cerut României și celorlalte state UE să fie de acord cu un gest simbolic prin care să-l izoleze pe Donald Trump.

 

Am vrut armonie

Cele mai recente „concluzii” pe tema Orașului Sfânt datau din 14 decembrie 2017 și aparțineau președinții și premierii statelor UE: „UE reamintește angajamentul său ferm față de soluția bazată pe coexistența a două state și, în acest context, poziția UE cu privire la Ierusalim rămâne neschimbată”. Meleșcanu spune că declarația propusă de UE nu ar fi respectat aceste negocieri.

„În contextul în care textul propus de SEAE depășea cadrul strict al „concluziilor” și nu făcea referire la contextul mai larg al procesului de pace, MAE român a favorizat publicarea unui text echilibrat, care să reflecte întru totul poziția comună a tuturor statelor membre (…) care să armonizeze inclusiv pozițiile CZ și HU, în condițiile în care procedura tacită fusese deja întreruptă de aceste state membre ale UE”, spune ministrul de Externe.

 

Iohannis are ultimul cuvânt

Guvernul a adoptat, pe 18 aprilie 2018, un Memorandum privind efectuarea unei analize care să cuprindă riscurile și beneficiile unei eventuale mutări a ambasadei României din Tel Aviv în Ierusalim. Ierusalimul este disputat de peste 70 de ani de palestinieni și israelieni și este un subiect fierbinte în diplomația mondială. Marea majoritate a statelor planetei au decis să nu-și mute ambasadele în Ierusalim până când israelienii și palestinienii nu vor încheia un acord în acest sens. Ministrul de Externe a spus recent că în decizia privind mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, „ultimul cuvânt” îl are președintele României, Klaus Iohannis.

Mândrie națională

ALDE, partidul care l-a trimis în Guvern pe ministrul de Externe, a explicat că România și-a propus prin această decizie să aibă mai multă „personalitate”. „Noi ne-am obişnuit prea mult ca România să nu fie o voce, ci să fie un ecou al voinţei altor state”, a declarat purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, pe 11 iunie. „Noi nu dorim să schimbăm constelaţia politicii externe româneşti”, a adăugat el.