Analiștii spun că principala vină este a statului, care pentru a menține sub control cheltuielile bugetare a tăiat masiv din cheltuielile de investiții. Cifrele publicate de Institutul European de Statistică arată că Produsul Intern Brut al Romaniei a scăzut cu 1 la sută. Mai mult, a fost revizuită și creșterea economică pe primul trimestru de la PLUS 0,2 la MINUS 0,2 la sută, ceea ce înseamnă că am intrat în recesiune tehnică pentru că am avut două trimestre consecutive de scădere.

Jurnalistul Radu Sovaiani a scris pe blogul personal cum a descoperit că România se află în recesiune tehnică de mai multe luni.

"Am primit raspunsurile la intrebarile pe care le-am adresat Eurostat, legate de datele care atesta recesiunea tehnica din Romania. Pe scurt, raspunsul este DA. Romania este in recesiune tehnica. Dar ceea ce mi-a mai raspuns Eurostat ma face sa nu fiu de acord cu acuzatiile la adresa INS. Dumneavoastra, care ati urmarit acest blog, cunoasteti pozitia mea de jurnalist fata de mistificarea datelor de catre INS. Aici insa, nu pare a fi cazul".

"Pe elementele pe care le aveam până atunci, studiasem 3 surse: INS (datele găsite de mine arătau +0,1%), comunicatul Eurostat (datele arătau -0,2%) și baza de date Eurostat – care contrazicea comunicatul. Categoric, nu pot să scriu în acest moment despre faptul că economia Romaniei a intrat in recesiune tehnica (nu m-as fi simtit impacat cu mentalitatea mea de jurnalist, in ceea ce priveste verificarea din minimum 3 surse, aveam semnale contrare). Dar am suficiente elemente ca să scriu un articol în care să întreb și să mă întreb dacă ”Eurostat ne anunță că România este în recesiune tehnică?”, în care să definesc ce este recesiunea, să arat ce a comunicat INS, să arat ce a comunicat Eurostat, să spun că negru pe alb Eurostat zice ”-” deci recesiune, să mă amuz un pic cu cititorii de metaforele neinspirate ale politicienilor și să transmit din nou mesajul (pe care l-am învățat și eu de la Carl Hahn – Președintele de onoare al grupului Volkswagen – că statul atunci când nu are bani se simte îndreptățit să ia de la cei care au, în fapt, extrăgând capital de la aceștia (și potențial de dezvoltare) și transformând capitalul în bani, cheltuiți fără folos). Mai privesc și faptul că în datele Eurostat mai era o steluță în dreptul României – care spunea că ajustarea sezonieră nu a avut în vedere o zi lucrătoare. Zic că de aici o fi diferența. Și pun totul ”pe hârtie” (în articol).

Cam la ora 13.40 termin de scris. Mai caut un pic pe net: a anunțat cineva până acum recesiunea tehnică? Mă uit pe Zf, Mediafax, Bursa, Hotnews. Nimic. Ok. Mai am timp să fiu primul 🙂 Mă hotărăsc să mai introduc în articol și vechiul interviu cu Carl Hahn. Se face 13.50. Apăs ”publică”. La ora 13.51 îmi sosește pe mail confirmarea publicării articolului.

Concluzionez astfel prima parte a acestui articol și trec la cea mai importantă. Până la urmă ce s-a întâmplat de am aflat din datele de la  Eurostat că suntem în recesiune. Pentru asta, scriu la Eurostat. Și primesc răspunsul chiar azi. Întrebările cheie sunt dacă România este în recesiune și cum se face că Eurostat a publicat date pe care le-am bănuit a fi mai noi, de la INS, pe care noi nu le știam. Mi-a răspuns doamna Christine Gerstberger. Iată și răspunsurile.

Deci, DA, România este în recesiune tehnică. Nu este o definiție a Eurostat ci convenția obișnuită prin care economiștii definesc  recesiunea tehnică (am detaliat în primul articol că această convenție a fost lansată de Arthur Okun)", scrie pe blogul personal al jurnalistului Radu Soviani.

Nu sunt vreun prieten al INS, așa cum poate vor încerca unii să spună după ce voi argumenta că INS nu trebuie învinovățit pentru povestea cu PIB-ul din trimestrul II 2014, concluzie pe care o trag pe baza a ceea ce mi-a comunicat Eurostat (nu INS).Pentru prima oară cred eu că INS a acționat așa cum trebuie (fără să dea informația pe la colțuri, pe la consiliere de premieri sau fără să se supună unor sugestii ferme, ale unora care acum îi critică.

Prin urmare, ce ne spune Eurostat? (vă reamintesc faptul că atunci când a fost transmis comunicatul de presă, la ora 12.00, conform verificărilor mele din baza de date Eurostat, cifra de PIB în T1 era încă pozitivă față de T4 2013)

În răspunsul pe care mi l-a transmis, Eurostat îmi comunică: Cifrele noi (n.r. -0,2%) pentru trimestrul I au fost într-adevăr transmise de INS, odată cu estimarea semnal pentru trimestrul I. Acum cifrele din comunicatul de presă sunt conforme cu cele din baza de date. Întârzierea de prezentare se datorează faptului că am primit datele cu un embargo care nu era suficient de ”în timp” astfel încât datele să apară în baza de date Eurostat – Eurobase la ora 11.00 ci abia la următorul update, care se face la ora 23.00. Așa se întâmplă și în cazul altor țări.

Pe baza acestui răspuns, am câteva concluzii:

1. Ce înțeleg eu din răspunsul Eurostat: ajustarea de la +0,2% (făcută în 2 iulie 2014 pe care eu nu o văzusem când am scris articolul din 14 august, de aceea m-am referit la cea de +0,1% din luna iunie – acum o văd și pe site la INS, doar că  joi nu am observat-o) la -0,2% nu a fost făcută cu mult timp înainte. Ea a fost transmisă inclusiv EUROSTAT sub EMBARGO. Prin urmare, bănuiesc că această ajustare a fost transmisă Eurostat cu câteva ore înainte ca INS să transmită comunicatul aferent trimestrului II. Ajustarea negativă era știută instituțional de 2 părți: INS și Eurostat.

2. Această ajustare negativă nu a transpirat nici la guvern, nici la Președiniție, nici în altă parte.Dovada faptului că nu a transpirat la guvern este calitatea răspunsurilor oficialilor care evident au fost luați pe nepregătire (acele răspunsuri, revizuite ulterior, mi-au creat impresia că persoane importante din rândul decidenților economici habar nu aveau de ajustare – deși poate și lor le-a fost trimisă sub embargo, dar fie nu au știut să citească datele, fie nu le-a păsat, fie poate chiar nu le-au primit).

3. Pentru prima dată INS nu a transmis pe la colțuri această informație, ci așa cum trebuie, întâi Eurostat, sub formă de EMBARGO. A acuza INS că încearcă să ascundă ajustarea negativă pentru primul trimestru este o nerozie (din moment ce cel puțin 2 economiști – Andrei Rădulescu și subsemnatul au văzut în datele Eurostat recesiunea tehnică, și asta în mai puțin de 2 ore. Și sunt convins că mai sunt și alți economiști și jurnaliști care au văzut acest lucru, dar nu au apucat să transmită concluziile în primele 2 ore de la comunicatul Eurostat).

4. Prin faptul că INS se raportează întâi la Eurostat și nu pe la colțuri, consilierilor, consider că INS a făcut un pas extrem de important în a transmite datele nepreferențial și a fi echidistantă.

5. A acuza INS că nu a anunțat recesiunea tehnică în România este o altă percepție deformată. Nu este treaba INS să anunțe dacă România a intrat sau ieșit din recesiune, după cum nu este treaba INS să anunțe dacă România a atins sau nu ținta de inflație (aici am avut un alt articol, cred că în Curierul Național în 2007 când INS anunța triumfalist că BNR a atins ținta de inflație). Nu INS trebuie să anunțe recesiunea, ci ei trebuie să pună la dispoziție datele pentru ca lumea economică să constate această recesiune. Este evident că INS nu a încercat să le ascundă, publicându-le acolo unde efectiv nimic nu poate fi ascuns – la EUROSTAT. Faptul că în comunicatul național INS nu a anunțat revizuirea datelor în Q1 dar le-a anunțat către Eurostat arată cel mult o stângăcie de comunicare (eu le-aș fi pus în același comunicat, extrem de plat), dar în niciun caz o tentativă de a ascunde datele sau vreo mistificare (care oricum s-au aflat în doar 2 ore).

Și apropos de neanunțarea recesiunii tehnice de către INS. Nici în SUA recesiunea tehnică/ieșirea din recesiune nu se anunță de către US Department of Commerce – Bureau of Economic Analysis – cei care anunță PIB-ul). Nu. Recesiunea/ieșirea din recesiune se anunță de către National Bureau of Economic Reasearch – și asta nu pe baza definiției lui OKUN ci pe baza criteriilor pe are le-am explicat în articolul de ieri.

Ca si concluzie finală, de fost jurnalist care am urmărit cu atenție evoluția INS (încă din 1999) cred mai degrabă că actualul set de critici la adresa INS este generat mai degrabă de către cei care sunt deranjați că INS evoluează (evident că lent, nu într-un ritm pe care ni l-am dorit cu toții). Reacția decidenților în fața datelor de PIB îmi arată nu numai că nu au știut dinainte (sau nu au vrut să știe – în cazul în care datele li s-au transmis și lor sub embargo) dar și faptul că, măcar în privința acestei ajustări, nu au putut să dicteze INS-ului ce fel de date să comunice. Eu cred că este un mare pas înainte (și țineți cont că această concluzie vine de la cineva care a fost acuzat de ”atentate” la adresa statisticii în trecut – apropos – nici acum nu am primit scuze pentru acel comunicat – deși am avut dreptate).

Nu mă pronunț în niciun fel în acest articol asupra calității datelor statistice prezentate și a modului cum capturează ele realitatea (ele au fost și vor fi discutabile, sper că într-o măsură cât mai mică în viitor, atunci când mistificările au fost evidente, am spus-o și la fel voi face dacă va fi cazul și în continuare). Dar mă pronunț asupra acestui episod – în care INS este acuzată de niște lucruri pe care, dacă le-a făcut (nu cred) le-a făcut fără o intenție concretă de a ascunde datele, din stângăcie și categoric într-o măsură mult mai mică față de ceea ce s-a întâmplat în trecut.

Știu că este un articol lung, vă mulțumesc dacă ați avut răbdare să îl citiți până la capăt, dar am vorbit despre subiecte dragi mie, ca jurnalist și ca economist, pe care le-am urmărit de-a lungul timpului, simțind nevoia să îmi exprim propria opinie.