Ţinută prea mult timp la uşa UE, Ankara se îndreaptă tot mai ferm spre lumea orientală, o schimbare de atitudine care îngrijorează SUA şi modifică echilibrul de putere în regiune.

Turcia se îndepărtează vizibil de Occident, frustrată din cauza relaţiei sale stagnante cu UE, şi priveşte tot mai încrezătoare către lumea orientală, asupra căreia încearcă să-şi extindă influenţa.

Deschiderea manifestată către Iran şi lumea arabă, precum şi recentele tensiuni cu Israelul, un aliat apropiat timp de câteva decenii, sunt doar câteva dintre semnele acestei reorientări geostrategice a Ankarei.

Dezamăgită de UE

Această schimbare de curs este una istorică, scrie publicaţia germană "Der Spiegel". "Turcii s-au îndreptat mereu într-o singură direcţie, şi anume spre Vest", spunea Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne. Lucrurile par să se fi schimbat însă radical în ultimii şapte ani, de când Recep Tayyip Erdogan a preluat puterea la Ankara.

Pe lângă raţiunile istorice, ideologice şi economice, experţii explică reorientarea Turciei şi prin oboseala resimţită de Ankara în negocierile de aderare la UE.

"Turcia nu a abandonat acest obiectiv, dar îşi dezvoltă acum un nou rol, unul regional", a comentat, pentru AFP, Seyfi Taşan, profesor la Universitatea Bilkent din capitala turcă.

Washingtonul a sesizat schimbarea de curs a aliatului său, a doua putere militară din NATO, şi a avertizat Bruxellesul că Turcia "a fost împinsă spre Est de unii din Europa care refuză să ofere Turciei acea legătură organică cu Occidentul pe care o caută".

Entuziasmul lui Erdogan de a-şi duce ţara în "clubul creştinilor" a fost curmat brusc de reticenţa Angelei Merkel, cancelarul german, şi a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, care, deşi au şi poziţii divergente, sunt uniţi de opoziţia faţă de aderarea Turciei la UE. Demarate în 2005, negocierile de aderare au intrat pe linie moartă.

Israelul, aliat la timpul trecut

Cel mai puternic indiciu al schimbării de curs al Ankarei este fractura fără precedent în relaţiile cu statul evreu. Acestea "nu vor mai fi niciodată la fel", avertiza preşedintele turc Abdullah Gül, după ce marina israeliană a ucis nouă cetăţeni turci aflaţi la bordul unei nave care se îndrepta spre Fâşia Gaza.

Jurnaliştii turci explică tensiunile prin "nevoile vitale de securitate". Dacă, în anii ’90, Israelul şi Turcia aveau drept obiectiv comun ţinerea la distanţă a Siriei şi a Iranului care, în cazul Ankarei, deranjau prin sprijinul acordat separatiştilor kurzi, partea turcă are acum relaţii paşnice cu toţi vecinii săi, după ce Damascul şi Teheranul au decis să sprijine Turcia în combaterea insurgenţei din sud-estul ţării.

Alianţa strategică cu statul evreu şi-a pierdut astfel din relevanţă, iar răbufnirea naţionalistă din cele două ţări a amuţit vocile care cer relansarea relaţiilor.

"Turcia nu a abandonat obiectivul aderării la UE, dar îşi dezvoltă acum şi un rol regional." SEYFI TAŞAN, profesor universitar turc