Cum a ajuns România în "Pactul euro plus"

Preşedintele Traian Băsescu spune că multe dintre măsurile de coordonare economică agreate ieri, la summitul UE de la Bruxelles, au fost luate de guvernul de la Bucureşti încă din 2010.

Fără a mai aştepta să adopte moneda unică, România a aderat la "Pactul euro plus", preşedintele Traian Băsescu susţinând că decizia vine în contextul în care criteriile strategiei sunt pe aceeaşi linie cu priorităţile şi măsurile luate în 2010 de guvern.

Mai mult, şeful statului spune că pasul făcut înainte de Cabinetul de la Bucureşti ne-a scutit de o criză de genul celei care a dus la căderea guvernului de la Lisabona.

Obiective comune

"Pactul euro plus", asupra căruia şefii de stat şi de guvern au convenit ieri la Bruxelles, prevede o serie de măsuri de coordonare economică între semnatarii săi. Este vorba despre stimularea competitivităţii, reducerea impozitelor pe muncă, alinierea vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă, stabilirea unui plafon maxim pentru datoria publică, combaterea fraudei şi evaziunii fiscale, precum şi măsuri privind educaţia şi cercetarea.

"În România, ceea ce noi am făcut în 2010 sunt obiective ale «euro plus». Acest pact e o confirmare că nu s-a greşit în măsurile luate de Guvernul României. Cel puţin din punct de vedere al legislaţiei adoptate ne aşază pe obiectivele «Pactului euro plus». Vedem că în Europa sunt guverne care cad pentru că vor să ia măsuri pe care Guvernul României le-a luat", a explicat preşedintele Traian Băsescu, dând ca exemplu adoptarea noului Cod al Muncii, a legii educaţiei şi a măsurilor de combatere a muncii la negru sau a evaziunii fiscale.

Şeful statului a precizat însă că decizia de aderare la "Pactul euro plus" a fost luată după ce România a avut garanţia că nivelul taxelor va rămâne un drept naţional. "Dacă se punea sub semnul întrebării, România nu ar fi aderat", a comentat el.

Fond pentru intervenţie

Liderii UE au convenit ieri şi asupra structurii Mecanismului European de Stabilitate, un fond permanent de susţinere a ţărilor cu probleme din zona euro. El va deveni funcţional începând cu 2013, va avea o valoare totală de 700 de miliarde de euro, din care 80 de miliarde de euro cash - livraţi în cinci tranşe anuale egale - şi restul capital la dispoziţie, sub formă de garanţii. Decizia nu afectează deocamdată România, deoarece nu face parte din zona euro, a precizat preşedintele Băsescu.

CU OCHII PE LIBIA

Uniunea Europeană şi NATO îl bagă în corzi pe Gaddafi

Şefii de state şi de guverne din UE au decis, la summitul de la Bruxelles încheiat ieri, să impună noi sancţiuni regimului liderului libian Muammar Gaddafi. "UE este gata să iniţieze şi adopte sancţiuni suplimentare, printre care măsuri care să garanteze că veniturile din petrol şi gaz nu ajung la regimul Gaddafi. Statele membre vor prezenta propuneri similare Consiliului de Securitate al ONU", se arată în concluziile summitului.

"S-a stabilit urgentarea măsurilor de asistenţă umanitară, protejarea populaţiei civile, sprijinul pentru aspiraţiile democratice ale libienilor", a spus şi preşedintele Traian Băsescu. Pe de altă parte, NATO a anunţat, ieri, că va coordona împreună cu coaliţia internaţională operaţiunile militare din Libia din următoarele zile. Asta pentru a evita producerea unor stări conflictuale până ce Alianţa va prelua controlul militar al tuturor acţiunilor din zonă.

Corespondenţă din Bruxelles (Belgia)