Legislaţia fluctuantă, slaba eficienţă a Fiscului, corupţia demnitarilor şi funcţionarilor statului au favorizat creşterea îngrijorătoare a evaziunii fiscale, până într-acolo încât reprezintă un atac frontal la securitatea naţională. Cea mai mare parte a evaziunii fiscale la TVA se regăseşte în comerţul cu alimente. Mafia cărnii favorizează răspândirea de maladii în rândul populaţiei.
Pagubele create bugetului de stat prin evaziune fiscală au atins cote îngrijorătoare, conform Consiliului Fiscal, cifra evaziunii fiscale fiind, numai în anul 2012, de peste 80 de miliarde de lei, adică circa 17,95 miliarde de euro. Ani de zile legislaţia a fluctuat, eficienţa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) - în lipsa unei baze de date integrate - a fost slabă, iar corupţia a afectat importante instituţii ale statului. Toate acestea au făcut ca fenomenul să scape de sub control. Începând cu anul 2010 însă, autorităţile statului au început să tragă serioase semnale de alarmă cu privire la acest flagel, valoarea evaziunii atingând în acel an şocantul procent de 35 la sută din Produsul Intern Brut (PIB). Acum avem strategii de combatere a fenomenului şi acţiuni în prima linie desfăşurate de servicii secrete, poliţişti, procurori, lanţ care se închide cu decizia de condamnare dispusă de judecători. Fenomenul a mai fost redus, conform cifrelor date publicităţii de Consiliul Fiscal, evaziunea fiind în anul 2012 de 13,81 la sută din PIB. Dar, chiar şi aşa, este foarte mare pentru România, afectând bugetul consolidat al ţării, economia şi mediul de afaceri, aşa cum spun şi procurorii. Nu în ultimul rând este afectată sănătatea românilor, pentru că evazioniştii nu se dau în lături de la a comercializa produse alimentare expirate, care pun în pericol sănătatea publică, putând genera adevărate maladii. Senatorul "Ficăţel", favorizator de top Cazurile instrumentate în ultimii ani de procurorii DNA şi DIICOT, cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii(SRI), demonstrează că reţelele de crimă organizată specializate în evaziune s-au putut dezvolta până într-acolo încât să constituie un pericol pentru securitatea naţională, numai cu sprijinul unor importante persoane în stat. Un exemplu de caz în care evazioniştii au reuşit să-şi atragă de partea lor oameni cu funcţii înalte în stat este cel instrumentat anul trecut de procurorii DNA privind "Mafia din industria alimentară". Patroni ai unor firme specializate pe afaceri cu carne de pui l-au avut ca protector pe senatorul PSD Niculae Bădălău. Acesta a fost acuzat că şi-ar fi traficat influenţa pe lângă funcţionari ai ANAF şi APIA, pentru a-i sprijini pe evazionişti şi că ar fi primit mită pulpe, piept şi ficat pui, de unde i se trage şi nickname- ul de "Senatorul Ficăţel". Reţeaua a putut fi destructurată abia după trei ani de zile de la înfiinţarea ei. Din 2010 şi până când a fost lichidată, gruparea a creat un prejudiciu estimat la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA neachitate, precum şi TVA rambursat prin declararea de operaţiuni fictive. Mafia legumelor, legături în Poliţie şi Garda Financiară "Evenimentul zilei" relata, în iunie 2012, despre un caz concret în care un poliţist şi un comisar al Gărzii Financiare ajutau o grupare infracţională ce acţiona în zona afacerilor cu legume-fructe. Era vorba de o grupare cu ramificaţii în Italia, care se ocupa de importul de legume şi fructe din Uniunea Europeană şi de comercializarea acestora în România. Prejudiciul prin neplata TVA a fost calculat la aproximativ 5 milioane de lei. Procurorii DIICOT au stabilit că gruparea avea 23 de membri, iar liderul acesteia era cetăţeanul italian Alberto-Innocenti Degl (44 de ani). În aprilie 2013, autorităţile judiciare au dezvăluit că reţeaua turcului Sahin Yuksek a reuşit să crească pre ţurile şi de zece ori, după ce a trecut marfa prin suveica evazioniştilor. Supranumit "Regele legumelor", Yuksek a reuşit să prospere sub toate guvernele, neplătind TVA statului român. Prejudiciul creat României, numai în primele trei luni ale anului trecut, a fost estimat la circa 200 milioane de euro. Gruparea avea o "cârtiţă" în interiorul Gărzii Financiare din Ilfov, care îi anunţa codificat de controale: "Mâine e furtună", "trebuie să te îmbraci gros". Evazioniştii au încercat chiar să mituiască un înalt funcţionar al ANAF cu 40.000 de euro, dar acesta i-a turnat la DNA. Consilier de europarlamentar, implicat Scandalul recent declanşat în urma acţiunii DIICOT ne arată că în mafia cărnii stricate este implicat, cu ştiinţăspun procurorii, şi consilierul europarlamentarului Ovidiu Silaghi. Este vorba despre Horaţiu Bonea, acţionar al SC Bonvi Impex SRL Satu Mare, procurorii DIICOT având probe în acest sens. 45% din piaţa alcoolului "ţepuieşte" statul Potrivit ultimului raport dat publicităţii de Consiliul Fiscal în septembrie 2013, evaziunea fiscală totaliza - în anul 2012 - 13,81 la sută din Produsul Intern Brut, din care 8,32 la sută reprezintă numai evaziunea fiscală la TVA. Adică aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA. În ceea ce priveşte evaziunea la accize şi "taxa pe viciu" la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie la evaziune o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se, în medie, la circa 20% din piaţă, în perioada 2003 – 2012. În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost, în medie, în jur de 45% din piaţă. Poliţistul Onica, "doctor" pentru Mafia cărnii O parte a "băieţilor deştepţi" din industria cărnii au fost prinşi săptămâna trecută de procurorii DIICOT, după ce ani de zile au pus în vânzare carne şi produse din carne, inclusiv peşte, cu termenul de valabilitate expirat. Frontieră "spartă" Mafia cărnii ne otrăveşte de cel puţin trei ani, cu sprijinul unor funcţionari corupţi din cadrul Autorităţii Sanitar Veterinare, al unui poliţist de frontieră, dar şi al altor persoane a căror identitate nu a fost încă divulgată pentru a nu prejudicia ancheta. Pe lângă cei doi funcţionari de la ANSV care îi puneau în gardă pe membrii reţelei transfrontaliere cu privire la controalele ce urmau a fi făcute, mafioţii aveau deschisă poarta ţării prin Punctul de Trecere a Frontierei Vărşand, judeţul Arad. Ori de câte ori era de serviciu comisarul-şef Onica Nicolae Marius, reţeaua putea introduce numeroase transporturi cu carne stricată, fără ca măcar să figureze în vreo evidenţă şi fără să aplice sigiliul pe mijlocul de transport. Abia când ajungeau la una din firmele destinatare, erau întocmite în fals documentele care să ateste achiziţiile şi livrările fictive între mai multe firme, pentru a ascunde provenienţa intracomunitară. Protecţie şi pe traseu Conform surselor EVZ, ajutorul dat de poliţist reiese şi din convorbirea lui Sorin Seleşiu - arestat în cauză - cu administratorul SC Gidacom SRL Iaşi, Daniela-Georgeta Grumăzescu, membră a reţelei. Discuţia a avut loc în data de 28 noiembrie 2013, prilej cu care femeii i s-a spus că autocamioanele vor intra în România în funcţie de momentul în care va fi de serviciu "Doctorul", identificat de anchetatori ca fiind comisarul- şef Onica. "Mâine noapte, asta-i ... aşa îi omu’ (Onica Nicolae-Marius - n.r)... Trebuia să fie doctoru’ la servici şi nu-i la servici numa’ mâine noapte... unu, ăla primu’ de luni şi astealalte le ţin pentru mâine noapte..." Pentru că nu au putut trece toate transporturile în acea zi, Seleşiu a dat indicaţii să fie aşteptată următoarea tură a poliţistului. Conform surselor EVZ, Onica le asigura protecţie şi pe traseu, dezvăluindu-le informaţii, astfel că la un control în trafic, deşi intraseră mai multe transporturi ilegale, autorităţile nu au reuşit să depisteze decât unul. 30 septembrie 2010: "Economia subterană a ajuns la dimensiuni care afectează deja securitatea naţională a României". EUGEN RĂDULESCU, director al Direcţiei Audit din BNR 29 martie 2012: "În anii trecuţi, evaziunea a fost de 35 % din PIB. S-a diminuat spre 27-28%". GEORGE MAIOR, Director SRI, 12 februarie 2013: ”Evaziunea fiscală din România este mult peste nivelul mediu din UE". GEORGIAN POP, Preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI Românii, în pericol! EVAZIUNEA FISCALĂ AFECTEAZĂ : ● Bugetul consolidat al statului; ● Economia naţională şi mediul de afaceri; ● Sănătatea fizică şi psihică a românilor. EVAZIUNEA ÎN CIFRE: ● 35% din PIB, în 2010; ● 27-28% din PIB, în 2012; ● 13,81% din PIB, adică peste 81 miliarde de lei, conform raportului Consiliului Fiscal, publicat în septembrie 2013; ● 18.561 de cazuri de evaziune fiscală au fost soluţionate în 2013 de procurorii Ministerului Public (în creştere faţă de 2012 cu 17,6%). Dintre acestea, doar 1.539 au fost finalizate prin trimiterea în judecată a 2.042 de inculpaţi, numărul acestora crescând cu 26 % faţă de 2012. Rezultă că 17.022 de dosare au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale (NUP) sau cu scoaterea de sub urmărirea penală (SUP). "La solicitarea DIICOT, am iniţiat verificări la firmele implicate. Noi am mobilizat 53 de echipaje mobile, am făcut verificări ale evidenţelor fi scale, am urmărit trasabilitatea produselor pe reţelele comerciale şi declaraţiile de impozite." GELU ŞTEFAN DIACONU, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
Recomandările noastre
