Cultura care aduce bani. Topul celor mai profitabile muzee

Cultura care aduce bani. Topul celor mai profitabile muzee

Puține sunt muzeele de la noi care înregistrează o creștere a numărului de vizitatori de la an la an. Banii tot mai puțini reprezintă principala problemă a acestor instituții.

Tu când ai călcat ultima oară într-un muzeu? Într-o noapte frumoasă de mai, când era amuzant să cutreieri în gașcă străzile? Sau te numeri printre curioșii care au dat năvală la redeschiderea muzeului Antipa din septembrie anul trecut? De fapt, poate că nici nu ai mai trecut pe la vreun muzeu de când ai terminat școala. Numărul românilor care aleg să-și petreacă timpul liber în astfel de instituții de cultură este tot mai mic de la an la an, iar acolo unde se înregistrează creșteri, acestea se datorează în special străinilor care vin mai des în România sau pur și simplu reușitei unor muzee de a se impune în conștiința colectivă ca locuri pe care nu trebuie să le ratezi, precum castelele Peleș și Bran, Muzeul Brukenthal din Sibiu sau Muzeul Țăranului Român din Capitală. O dovadă a scăderii numărului de vizitatori pentru muzee este oferit de numărul tot mai mic de persoane care trec pragul  MuzeuluiNațional de Artă a României, care de la cele 92.500 de persoane care au trecut pragul muzeului în  2009 a ajuns la 81.300 de vizitatori, în 2010, și 55.817 vizitatori în primele nouă luni ale lui 2011.

Branul, cel mai vizitat

„Antipa este cel care a reușit să dea lovitura, Muzeul Țăranului Român este, de asemenea, un muzeu prizat, fiind un loc plăcut în care să-ți petreci timpul liber”, declară Dragoș Neamu, președintele Rețelei Muzeelor din România, din care fac parte 54 de muzee, insluciv cele de interes local sau regional. Antipa are un număr record de vizitatori după lucrări de modernizare în valoare de peste 10 milioane de euro, în urma cărora a ajuns să semene cu muzeele similare din Occident. Potrivit informațiilor remise la solicitarea EVZ, în primele două luni și jumătate de la redeschidere, peste 157.000 de vizitatori s-au aliniat la coadă pentru a vizita muzeul. În această perioadă, instituția a strâns din bilete peste 1,3 milioane de lei. Conducerea muzeului de istorie naturală estimează că în acest an circa 300.000-350.000 de persoane vor veni să vadă exponatele, aducând astfel muzeului încasări din bilete de ccirca 2,75- 3,2 milioane de lei. 182,5 milioane de lei a fost subvenția acordată de Ministerul Culturii în 2011 pentru 14 muzee naționale

România are zeci de muzee, multe finanțate de autoritățile locale, și doar 14 care primesc bani direct de la Ministerul Culturii, Analiza EVZ le privește pe acestea. Dintre ele, Muzeul Brukenthal din Sibiu a reușit să atragă cei mai mulți vizitatori în anul care tocmai s-a încheiat, respectiv 373.016 de persoane. Înaintea sa se află doar Castelul Bran, care a ieșit de sub aripa statului de circa trei ani de zile. Potrivit lui Alexandru Prişcu, directorul castelului, în 2011 numărul vizitatorilor care i-au trecut pragul a crescut cu 12,6% comparativ cu 2010 și a ajuns la circa 534.000 de persoane, români și străini deopotrivă. Branul înregistrează anual și un profit de 100.000 de euro, deloc puțin pentru o instituție de cultură. Un alt castel-emblemă al României, Peleșul, primește, în continuare, o subvenție anuală de la stat. În 2011, aceasta s-a ridicat la 646.000 lei, potrivit datelor remise EVZ de Ministerul Culturii, în scădere de la milionul de lei primit în 2010. Acesta a avut anul trecut 282.300  de vizitatori și a încasat din bilete puțin peste 5,86 milioane de lei, cu toate că valoarea unui bilet pornește de la 20 de lei de persoană. Din păcate doar o jumătate din cei care au admirat podoabele Peleșului anul trecut au plătit un bilet întreg. STATISTICĂ. O treime dintre cei care au trecut pragul Peleșului anul trecut au fost străini FOTO: EVZ

Muzeele  trebuie să se autofinanțeze

Printre muzeele finanțate cu bani de la Ministerul Culturii sunt și instituții cărora, în decursul câtorva luni bune de zile, nu le-au trecut pragul mai mult de 3.500 de vizitatori. Este vorba despre Muzeul Vasile Grigore din Capitală, care a înregistrat 1.511 vizitatori în perioada ianuarie-noiembrie 2011 și despre Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, din Sf. Gheorghe, care, în perioada mai-decembrie 2011, a fost vizitat de 3.540 de persoane.   Potrivit lui Neamu, muzeele ar trebui să renunțe la statutul de instituție dependentă de alocările bugetare, deoarece statul nu mai are bani să le susțină, darămite să investească pentru a le aduce în secolul XXI. Ele trebuie să acționeze ca niște antreprenori pe o piață concurențială. Puține sunt, însă, cele care obțin venituri semnificative din sponsorizări sau organizări de evenimente. Branul își obține astfel circa 12% din bani. Bani frumoși obține Muzeul Național de Artă Contemporană a reușit să atragă astfel, în primele nouă luni ale anului trecut, o sumă silimară celei obținute din bilete, respectiv 22.480 de lei. Reprezentanții MNAC vor ca în acest an să-și dubleze veniturile obținute din vânzarea de bilete, însă acest lucru nu este posibil decât dacă Ministerul Culturii acceptă ca un bilet să coste 10 lei.

Problema este, potrivit lui Neamu, că nici legislația nu te încurajează ca director de muzeu să te lupți pentru a atrage bani, din moment ce statul își retrage din subvenție suma pe care tu ai reușit să o aduni de la privați. O variantă o reprezintă  fondurile europene, tot mai multe astfel de instituții începând să depună proiecte pentru a obține finanțare.

Suma alocată de la Ministerul Culturii, în 2010, pentru susținerea a 14 muzee de interes național a depășit 204 milioane lei. În 2011, în schimb, aceasta s-a redus la 182,56 milioane lei.

Peste tot, statul și-a luat mâna de pe instituțiile  de cultură, așa cum era și normal.“ Dragoș Eduard Neamu, președintele Rețelei  Naționale a Muzeelor din România