Peste jumătate din cererile de restituire sunt depuse de culte. Guvernul caută soluţii ca să nu intre în colaps financiar.

Aproximativ 144.800 de foşti proprietari riscă să nu îşi mai primească imobilele naţionalizate înapoi sau despăgubiri băneşti la justa valoare. Măsura pe care intenţionează să o ia statul român nu respectă Constituţia, potrivit avocaţilor.

Cu toate acestea, ei recunosc că până şi CEDO dă ca soluţie plafonarea despăgubirilor. Guvernaţii spun că varianta de plafonare a despăgubirilor la maximum 15% este una de avarie pentru că nu sunt bani. 88 de mii de imobile, ale cultului romano-catolic

Plata integrală pentru proprietăţile naţionalizate ar însemna un efort bugetar estimat la 16 miliarde de euro, din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) are 48.300 de dosare pe Legea 10 şi Fond Funciare în curs de soluţionare, iar autorităţile locale analizează nu mai puţin de 76.503 de notificări depuse tot pe Legea 10, potrivit datelor obţinute de EVZ. În plus, deşi la ora actuală, la ANRP, este vitală o bază de date a dosarelor de despăgubire, nu numai pentru cei direct interesaţi, dar şi pentru transparenţa instituţiei, aceasta nu este finalizată. Ca urmare, nu se poate urmări în timp real circuitul documentelor şi nu se poate consulta stadiul actual al soluţionării dosarelor. ANRP a explicat, pentru EVZ, că această situaţie s-ar putea rezolva în 2-3 luni.

Executivul a analizat şi varianta emiterii unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foştilor proprietari. Numai că, economiştii spun că această decizie ar fi dus la creşterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu ar fi sustenabil. Şi înfiinţarea unui alt Fond, Fondul Proprietatea 2, nu este văzută cu ochi buni de economişti. "S-au făcut greşeli imense cu Fondul Poprietatea. Îi dai lu Malaxa 300 de milioane de dolari, şi altora nu li s-a dat nimic", a explicat Ionel Blănculescu.

Mai mult, micii acţionari s-au plâns pe bună dreptate întrucât ei au fost despăgubiţi la valoarea nominală de 1 leu/titlu, iar acum o acţiune la bursă este cotată la 0,56 de lei. În opinia avocatului Iulian Lepa, ceea ce propun autorităţile: plafonarea despăgubirilor la 15% din valoarea proprietăţii şi eşalonarea plăţiii pe 12 ani este "prea puţin şi pe o perioadă prea lungă de timp se face plata". "CEDO nu respinge plafonarea despăgubirilor, dar nu dă cuantum. Ce propun autorităţile este prea puţin şi se încalcă Constituţia", a explicat acesta. Potivit preşdintelui ANRP, Dorina Danielescu procentul de 15% a fost stabilit de Ministerul de Finanţe.

CEDO nu condamnă plafonarea

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au specificat în Hotărârea Pilot Atanasiu şi Poenaru împotriva României - că "apreciază ca exemple de bune practici şi de măsuri modificarea legislativă. (...) Plafonarea despăgubirilor şi eşalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele fosştilor proprietari şi interesul general al colectivităţii". Numai că, tot acesată decizie specifică faptul că, ţinând cont de "numărul mare de persoane vizate şi de consecinţele importante", autorităţile naţionale au dreptul să aleagă "măsurile" ce trebuie să fie conform legii naţionale. Click pe imagine pentru a mări

"CEDO nu respinge plafonarea despăgubirilor în Hotărârea Pilot Atanasiu şi Poenaru împotriva României, dar nu dă un cuantum. Nu poţi să dai 15% din valoarea imobilului, eşalonat în 12 ani. Este prea puţin. Decizia încalcă Constituţia." IULIAN LEPA, avocat

Opoziţia UDMR: restituirea în natură nu se negociază

Minorităţile şi UDMR se opun proiectului Guvernului

Marius Vulpe

Problema retroce­dă­rilor caselor na­ţio­nalizate a provocat noi complicaţii pentru PDL în relaţia cu UDMR şi minorităţile naţionale. Cu interesele eno­riaşilor şi, în special, ale bi­sericii roma­no-catolice, afectate în mod grav de un asemenea proiect, udemeriştii, sus­ţinuţi de reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale, au spus "nem" variantei promovate de Guvern.

Având moţiunea de cenzură a USL în coaste, democrat-liberalii au consimţit, ieri, în şedinţa coaliţiei, ca ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, să se aplece asupra propunerii UDMR de menţinere a restituirii în natură.

Propunerea udemeristă prevede şi instituirea unui termen de 15 zile în care să poată fi depuse noi cereri de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate.

"Noi nu suntem de acord ca, de pe o zi pe alta, să li se spună celor care au depus documentaţie, dar comisia nu a catadicsit să dea verdict, să li se spună că primesc până la 15% din valoare", a explicat, ulterior, vicepreşedintele politic, Laszlo Borbely, reticenţa Uniunii. UDMR lasă loc de tratative numai pentru imobilele care nu pot fi retrocedate, în sensul acordării de compensări foştilor proprietari, dar nu la nivelul celor 15 procente. În fapt, UDMR a cerut ca viitoarea lege să nu fie retroactivă şi să nu se aplice petenţilor pentru care procedura de retrocedare şi de despăgubire a fost deja demarată, deşi nu şi finalizată. Dacă ideea UDMR va avea sorţi de izbândă, iniţiativa Guvernului va rămâne fără obiect, de vreme ce aproape 100.000 de persoane şi instituţii de cult care au depus dosare în domeniu, nu vor cădea sub incidenţa ei. De ce UDMR apără interesele Bisericii Romano-Catolice

O eventuală cedare în faţa proiectului Guvernului privind retrocedările ar însemna un dezastru politic pentru UDMR. Formaţiunea condusă de Kelemen Hunor se află într-un an electoral crucial pentru continuitatea sa parlamentară.

Cu un rival "intern" - Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania - devenit oficial formaţiune politică, udemeriştii au nevoie de orice gură de oxigen pentru a trece fără emoţii de testul localelor şi al alegerilor parlamentare.

Ei au anunţat deja că au înaintat Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare, propunerea de revenire a indemnizaţiei de creştere a copilului la 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, pe o perioadă de doi ani. În paralel, liderii UDMR trebuie să ţină cont de realitatea de pe teren: aproximativ trei sferturi dintre etnicii maghiari, bazinul electoral al Uniunii prin excelenţă, sunt de religie romano-catolică, tocmai cultul care are depuse la stat cele mai multe solicitări de retrocedare a imobilelor şi terenurilor naţionalizate. Într-o ţară unde preotul este un cunoscut agent electoral şi avându-l pe fostul pe fostul epsicop Laszlo Tokes ca rival direct, UDMR nu-şi permite să rişte să-şi întoarcă Sfânta Biserică împotriva propriilor interese tocmai pentru că nu a reuşit să le apere pe cele ale clericilor. (Marius Vulpe)