Odată cu acordul istoric de normalizare a relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite anunțată pe 13 august, întrebarea aflată pe buzele unora a fost: cine urmează?
Dacă unele voci au indicat Bahrainul și Omanul ca fiind cele care ar putea urma exemplul, posibilitatea ca Israelul și Arabia Saudită să stabilească relații diplomatice depline este deja privită cu o mai mare atenție, potrivit unei analize publicată de NationalInterest.org.
Explicația, spune sursa citată, este una simplă: Arabia Saudită este cea mai mare economie a lumii arabe (în ceea ce privește PIB-ul), dar și un protagonist major în Golf, ceea ce face mai plauzibil un scenariu de normalizare a relațiilor cu cu Israelul. În plus, având ca inamic comun Iranul, coordonarea dintre Arabia Saudită și Israel în domeniul securității are sens din punct de vedere teoretic.
Împinși de amenințarea care provine de la un inamic comun, Israelul și Arabia Saudită au dezvoltat, aparent, relații ascunse, care se concentrează asupra domeniului securității, îmbrățișând tehnologia ca parte importantă. Prin urmare, analiștii s-au întrebat dacă regatul ar urma exemplul Emiratelor Arabe Unite. Iar cel mai realist răspuns a fost că Arabia Saudită nu se va grăbi să urmeze urmele EAU și să normalizeze relațiile cu Israelul prea curând.
Și asta pentru că, arată NI, regatul ar avea probabil o reacție mult mai acerbă din partea comunității arabe, în principal pentru că este custodele celor două sfinte moschei din Mecca și Medina. Un alt factor ar fi că o apropiere oficială a saudiților de statul evreu ar putea spori imaginea Iranului ca ultim apărător cauzei palestiniene și ar cimenta ideea de „Axă a Rezistenței” - diminuând daunele provocate de intervenția sa în Siria.
Dincolo de acest aspect, grupurile jihadiste reprezintă și ele o amenințare semnificativă, în cazul în care regatul se îndreaptă spre normalizare cu Israelul. ISIS acuză, și nu de ieri, de azi, guvernul saudit pentru două lucruri. În primul rând pentru „toleranța” față de musulmanii șiiți din regat, a căror credință o consideră eretică. Iar apoi pentru apropierea Riyadhului de Occident, și mai ales de Statele Unite. Iar atacurile coordonate din 2016 ale jihadiștilor ISIS asupra regatului pot fi văzute ca simboluri ale acestei retorici.
Așadar, pentru Riyadh, stabilirea legăturilor cu Israelul ar însemna o cooperare mai profundă cu americanii, implicit și accentuarea sentimentului anti-occidental din cadrul mișcării jihadiste și, în consecință, a amenințării ei.
Asta nu înseamnă că Arabia Saudită va închide ușa-n nas normalizării relațiilor. Strategia regatului va fi, cel mai probabil, de a vedea care va fi reacția față de decizia revoluționară a EAU.
Lucrurile ar putea să se schimbe și în momentul în care prințul moștenitor Mohammed bin Salman va urca pe tron. Regele Salman este un puternic susținător al cauzei palestiniene, inclusiv în discuțiile cu Donald Trump, in vreme ce MbS susține că israelienii au dreptul să trăiască pașnic pe propriul lor pământ.
Concluzia: Cu regele Salman pe tron, greu de imaginat că o astfel de normalizare va avea loc. Pe de altă parte, atunci când MbS va aveea controlul deplin al regatului, ar putea exista mai mult spațiu pentru negocieri. Mai ales dacă acest lucru va coincide cu un al doilea mandat pentru Trump la Casa Albă. Relația strânsă a prințului moștenitor saudit cu Trump și cu ginerele președintelui american, Jared Kushner, ar putea juca un rol-cheie în această chestiune, potrivit NI.
Recomandările noastre
