Război din Ucraina declanșat de Rusia pe 24 februarie a determinat oamenii să își părăsească casele și toată agoniseala de-o viață. Aceștia au fugit de bombardamente în statele învecinate, România fiind una dintre țările care găzduiește cei mai mulți cetățeni ucraineni. Poliția de Frontieră anunță că s-a depășit pragul de un milion.

Numărul refugiaților ucraineni care au intrat pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia a trecut de un milion. Anunțul a fost făcut de Poliția de Frontieră, care susține că duminică a fost înregistrat un tranzit mai scăzut la frontiera cu Ucraina.

Duminică, 22 mai, pe teritoriul României au intrat 7.903 cetățeni ucraineni, în scădere cu 17,4% față de ziua precedentă. La frontiera directă cu Ucraina, au intrat 3.733 cetățeni ucraineni (în scădere cu 23,3% față de ziua precedentă). La frontiera cu Republica Moldova, duminică au intrat în țară 1.041 cetățeni ucraineni (creștere cu 0,8% față de ziua precedentă).

Potrivit informațiilor emise luni, 23 mai, de Poliția de Frontieră, de la declanșarea războiului și până la data de 22 mai, ora 24.00, au intrat în România 1.003.246 cetățeni ucraineni.

Fluxul de emigranți ucraineni a început cu două săptămâni înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, perioadă în care 30.000 de persoane au intrat în țară.

Cei mai mulți refugiați ucraineni au venit în țară după 28 februarie și în primele zile din martie. În acea perioadă, peste 10.000, sau chiar peste 20.000 de ucraineni treceau granița într-o singură zi.

„Știți senzația aceea din filmele vechi, cu refugiați, când vin mulți, speriați? Aceea a fost senzația... Toată lumea venea deodată, a fost 'teroare'. Mi-am imaginat familia mea acolo și mi-a venit să plâng. Toți erau speriați, foarte mulți copii, nu știau limba, să se orienteze, să se descurce”, povestește Iulia Turoș, despre imaginea de care a avut-o la Vama Siret, unde a ajuns, ca voluntar, în 25 februarie.

Ce a făcut România pentru milionul de refugiați sosiți la noi în țară

În criza refugiaților, mobilitatea a fost esențială, mai ales la început, când nu existau de niciunele în vămile de la frontiera cu Ucraina. Unii au venit pe jos, în timp ce alții se deplasau cu mașinile.

Cazarea refugiaților a fost o problemă care trebuia rezolvată cât mai curând. Au fost mobilizări masive din partea ONG-urilor și proprietarilor de hoteluri și pensiuni. Asociațiile s-au organizat exemplar și, cu ajutorul autorităților, la Cluj a fost organizat un call-center care a direcționat refugiații spre zeci de hoteluri și spații amenajate pe cont propriu de proprietarii lor.

„Ni s-a părut normal să ne implicăm, va fi mai greu pe termen lung, fără un sprijin din partea autorităților”, au declarat pentru europalibera.org, în martie, mai mulți hotelieri sau oameni de afaceri care au transformat spațiile firmelor lor în locuri de cazare.

În contextul crizei emigranților, Guvernul a adoptat mai multe Ordonanțe și Hotărâri de Guvern (HG), pentru acordarea de sprijin financiar la cazarea refugiaților. Deși  prin HG-ul adoptat în 5 martie, care stipula sprijin acordat agenților economici de 100 lei pe zi / persoană și chiar 230 de lei pe zi / cameră, dacă erau cazați mai mulți refugiați, în fapt aceasta nu a fost pusă în practică. În schimb, autoritățile au utilizat plafonul prevăzut inițial în HG pentru asigurarea cazării de către autoritățile locale: 50 de lei pe noapte.