Criza migranţilor a generat un impact extrem de mare în ţările membre ale Uniunii Europene, mai ales din perspectiva cotelor obligatorii pe care Comisia Europeană le-a anunţat şi faţă de care câteva ţări şi-au exprimat dezacordul total, printre care şi România.
Totuşi, dincolo de problema economică, culturală şi geopolitică, există totuşi sentimente puternice în legătură cu drama trăită de mii de persoane care străbat sute de kilometri în căutarea unui trai mai bun.
Cu atât mai mult cu cât unii dintre aceştia şi-au pierdut viaţa în călătoria spre Europa, inclusiv Aylan Kurdi, un băieţel a cărui moarte a stârnit multe controverse.
Europa este, aşadar, împărţită în două: tabăra celor care îi condamnă pe migranţi, afirmând că Islamul va ucide Europa şi că această criză este una fabricată pentru ca Europa să fie cucerită de musulmani, printre refugiaţi aflându-se şi militanţi ai grupării teroriste Statul Islamic, şi a doua tabără, cea care îi compătimeşte pe migranţi şi chiar îşi doreşte să îi ajute.
Chiar dacă opinia majoritară în România tinde să îi acuze pe migranţi, există şi o parte care ar lua acasă o familie de refugiaţi. Opoziţia celor două tabere este extrem de vizibilă în spaţiul public, pe reţelele de socializare şi în special în mediul online.
Ce atitudine ar trebui să adopte România, având în vedere cele două extreme europene: Germania, care a primit cu braţele deschise zeci de mii de migranţi, oferindu-le azil sau Ungaria, care a intensificat controalele la graniţă, ameninţând că toţi cei care trec ilegal graniţa vor fi închişi?