Industria cărnii de porc din țara noastră poate fi blocată timp de șase ani, din cauza pestei porcine africane, avertizează specialiștii. O analiză a cauzelor care au condus la răspândirea rapidă a virusului mortal din cauza căruia au murit sute de mii de suine arată că autoritățile române nu au pus în practică măsurile prevăzute de legislația românească și europeană. Practic, soarta animalelor a fost lăsată la mâna îngrijitorilor, a paznicilor și a vânătorilor fără ca inspectorii sanitari-veterinari să controleze, periodic, fermele și domeniile de vânătoare. Spre deosebire de România, Germania a stopat virusul la graniță după ce a permis împușcarea a mii de mistreți.
Efectul pestei porcine africane asupra economiei românești ar putea avea un impact dezastros pentru simplul fapt că nu s-au luat măsurile elementare de evitare a pătrunderii virusului în țara noastră. Unul dintre specialiști, care nici măcar nu a fost întrebat despre modul în care se iau măsurile în acest caz, a criticat dur lipsa de implicare a factorilor responsabili de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA sau Ministerul Apelor și Pădurilor.
Paznicii, puși să ocrotească porcii de boală
Medicul veterinar Gheorghe Onțanu, șef de birou la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, cel care a coordonat echipa de specialiși care a elaborat, în anul 2013, documentul „Analiza de risc pentru pesta porcină africană, pentru Romania” a făcut o analiză asupra cauzelor care au condus la acest dezastru economic. Fratele geamăn al fostului primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, numit vicepreședinte ADER, a semnalat un fapt grav: printr-un document oficial - ordinul președintelui ANSVSA supravegherea porcinelor pentru pesta porcină africană a fost lăsată la dispoziția îngrijitorilor care nu au nici o pregătire privind simptomatologia acestei boli și nici nu au fost instruiți în acest sens. De asemenea, subliniază specialistul, medicii veterinari au fost împuterniciți să fie implicați în supravegherea porcinelor doar după caz. Totodată, măsurile de prevenire au fost lăsate în grija proprietarilor de animale care nu au nici un interes să anunțe medicul veterinar de liberă practică sau medicul oficial de apariția unor îmbolnăviri, decît atunci când nu mai pot acoperi boala. „Așa se explică și cadavrele de porcine moarte de această boală găsite aruncate prin păduri și, mai periculos, în diferite ape curgătoare sau chiar în Dunăre”, a punctat Gheorghe Onțanu.
Vânătorii, „gardieni” în fața unui risc iminent
Un alt semn de întrebare pe care l-a ridicat profesorul Gheorghe Onțanu: „Cum este posibil ca supravegherea mistreților să fie lăsată la latitudinea vânătorilor şi paznicilor fondurilor de vânătoare?”. Specialistul explică faptul că ANSVSA trebuia, înainte de apariția cazurilor de boală, să modifice măsurile de supraveghere active și pasive, în concordanță cu situația creată după luna iulie 2017. Cu atît mai mult cu cât, la data de 9 noiembrie 2016, se aprobase „Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane”, în condiţiile în care România se află în situaţia de risc iminent faţă de această boală, prin notificarea cazurilor de pestă porcină africană în Ucraina şi Republica Moldova.
ANSVSA nu a respectat propriul program de măsuri
„Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane”, aprobat de conducerea ANSVSA, la care face referire Gheorghe Onțanu (foto sus), presupune o serie de măsuri, clare, care, însă, nu au fost puse în aplicare. Pentru porcinele domestice se stabilesc, de exemplu, criteriile minime de biosecuritate sau modul de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii. Programul vizează şi porcii mistreţi, pentru care se stabileşte strategia de management şi de vânătoare, modul de desfăşurare a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate şi a vânătorilor sau modul de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreţi.
Graniţa cu Ucraina, zonă de mare risc
În document se stabileşte drept zonă de mare risc fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării. Totodată, prin acest program s-a stabilit ca fiind necesară supravegherea intensivă a populaţiei de porci domestici şi de porci mistreţi aflate în localităţile, în fondurile cinegetice, în parcurile naţionale şi suprafeţele Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, situate de-a lungul şoselelor naţionale şi ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina şi din Republica Moldova.
De asemenea, hotărârea vizează şi întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor şi în coletele sosite din ţări terţe, precum şi asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană.
„Aceste măsuri speciale, implicate de situația de risc iminent, nu au fost implementate conform scopului”, a precizat Onțanu. Asta deși ANSVSA a primit finanțări în acest scop și de la Comisia Europeană, prin aprobarea și finanțarea programului „Pesta porcină africană. Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă porcină africană”. Programul a fost aprobat pentru cofinanţare din fonduri UE prin Decizia SANTE/ VP/2015/RO/SI2.700815.
Germania nu a stat pe gânduri
Specialistul arată că, spre deosebire de autoritățile din țara noastră, în Germania, anul trecut, s-au extras 6.000 de mistreți. „Atunci când au apărut focare la granița cu Polonia, așa cum n-a fost niciodată, pentru a se proteja de PPA, autoritățile din Germania au dat voie să fie împușcați mistreții în toată perioada anului, indiferent de stadiul lor de maturitate. Doar la noi nu e așa. La noi sunt fonduri de vânătoare ale câtorva oameni cu bani și care și-au permis să meargă la distracție la împușcat și chiar să aducă străini să vâneze la noi pentru trofee, pe bani mulți”, a explicat Gheorghe Onțanu. Așa cum a mai arătat „Evenimentul zilei”, nemții au montat panori de avertizare și chiar informează populația în șase limbi, inclusiv în română, despre riscurile generate de PPA și despre măsurile ce pot fi luate de oameni în privința evitării răspândirii virusului.
Autoritățile au scos molima din cotețe
Un specialist român a atras atenția asupra faptului că, în România, pesta porcină africană s-a răspândit mult mai rapid decât în state precum Ungaria sau Polonia. Spre exemplu, în cele două țări distanța dintre focarele de PPA este de circa 50 de kilometri, ceea ce înseamnă că autoritățile au luat măsuri de izolare a zonei în cauză. La noi, distanța dintre localitățile în care existau focare și cele în care au apărut, ulterior, este de 18 kilometri, ceea ce reprezintă o înaintare accelerată a bolii.
Erori de manual
Față de acest aspect, profesorul Gheorge Onțanu a explicat că Manualul Operațional de Intervenție în Focarele de Pestă Porcină Africană, document elaborat de ANSVSA în 2018 sunt prevăzute modalitățile practice de ecarisare a porcinelor ucise prin îngropare, procedură care nu a fost respectată de cei ce au practicat aceste operațiuni, nici în cel mai vag aspect. „Spre exemplu, autoritățile din județul Brăila nu au ținut cont de nicio regulă atunci când au decis uciderea porcilor din satele Gura Călmățui și Lanuri. Modul în care s-a intervenit în aceste focare nu a făcut altceva decât să scoată molima din cotețe și să fie împrăștiată pe câmpurile din împrejurimi”, a explicat Onțanu.
Pe de altă parte, Matthew Stone, director general adjunct al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), a declarat, recent, că, în România, autorităţile au afirmat că alimentele transportate de oameni reprezintă, cel mai probabil, sursa contaminării din ţară, care a subliniat riscul migraţiei populaţiilor în extinderea bolii.
Și reactualizat prevede, la Capitolul 4, măsurile de control în cazurile de suspiciune a PPA. Acolo se precizează că „în cazul în care, într-o exploataţie, se află unul sau mai mulţi porci suspectaţi de infecţie cu virusul pestei porcine africane, autoritatea competentă pune în aplicare, imediat, mijloacele de investigare oficiale cu scopul de a confirma sau infirma prezenţa bolii, în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic pentru PPA.”
Mai mult, „atunci când autoritatea competentă locală consideră că prezenţa pestei porcine africane într-o exploataţie nu se poate infirma, ea pune imediat exploataţia sub supraveghere oficială.” Însă, susține Onțanu, măsurile nu cuprind și uciderea porcinelor din această exploatație, ceea ce ANSVSA nu a respectat.
România riscă să devină cea mai afectată țară din UE
Așa cum reiese dintr-o hartă a răspândirii PPE, prezentată de Comisia Europeană, Romania riscă sa devină, in curând, țara membră UE cu cele mai extinse teritorii afectate de pestă porcină africană. Consecințele asupra sectorului zootehnic, asupra agriculturii precum și consecințele sociale și politice for fi dezastruoase, dacă nu se stopează boala și nu se plătesc despăgubirile pentru populație și la un cuantum care să permită reluarea creșterii de porcine. Conform estimărilor făcute de specialiști din industria cărnii, boala poate bloca industria creșterii porcilor și a cărnii de porc timp de 6 ani. În analiza făcută de Gheorghe Onțanu se arată că, în vara anului 2017, Serbia a interzis importul de carne de orice fel din România, spunând ceea ce statul nostru nega: există avertismente de pestă porcină africană.
Apoi, deși Moldova era în plin focar de pestă porcină, România a continuat să primescă marfă din carne de porc la scară largă, fără a se aplica măsuri de prevenție așa cum fac bulgarii cu românii în vamă, acum, controlând fiecare bagaj din mașinile care vor să treacă prin frontieră și interzicerea oricărui tip de mezel sau produs din carne.
Animalele vândute la jumătate de preț
În acest context, disperarea fermierilor creşte. Unii încearcă să vândă animalele, deşi sunt în zonele afectate de pesta porcină şi le este interzis. De teamă că vor primi despăgubiri prea târziu, îşi dau marfa la jumătate de preţ. Fermierii atrag atenția că Raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-2018, efectuat în perioada 25 ianuarie – 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea din exploatațiile nonprofesionale nu este aplicată de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens.
„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autoritățile competente – în speță ANSVSA, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreților precum și inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Este lesne de știut că numeroase exploatații nonprofesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate și reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecției la porcii domestici, ca să nu mai amintim de acele exploatații care cresc porcii în semi libertate precum cantonierii și stânele”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Crescătorilor și Exportatatorilor de Porcine.
Producția va scădea până la 50%
Asociațiile de profil atenționează că, din estimările făcute de specialiști, reiese că, în cazul în care nu sunt identificate soluții urgente care să împiedice închiderea fermelor comerciale și a unităților de abatorizare și tranșare, se va ajunge într-un timp foarte scurt la o scădere a producției anuale naționale de porci grași cu 30% până la 50% și implicit la încetarea funcționării unităților de abatorizare și tranșare care procesau aceste animale, cu o evoluție previzibilă de până la 100% în 6-12 luni.
Drept urmare, „vor apărea numeroase efecte negative, de la cele sociale (șomaj), la diminuarea contribuțiilor la bugetele de stat și locale și până la urmă la diminuarea semnificativă a gradului de acoperire a necesarului național de carne de porc din producția locală și la creșterea dependenței de comerț intra-comunitar sau importuri de carne de porc, care sunt deja la cote de sute de milioane de euro anual”.
Nepăsare pe bani europeni
Măsurile implementate de România pentru monitorizarea și eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susținute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanțarea de urgență, în baza dispozițiilor Regulamentului 652/2014, a comunicat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare transmisă pe 14 august europarlamentarului român Laurențiu Rebega.
Cu toate acestea, auditul serviciilor veterinare din Romania, efectuat de către serviciile specializate ale Comisiei Europene, la începutul anului 2017, releva aspecte total neconforme privind gestionarea - prevenirea și controlul - pestei porcine africane de către ANSVSA.