Criza locurilor de muncă din UE este generată de faptul că solicitanţii nu au competenţele necesare, spun angajatorii

Criza locurilor de muncă din UE este generată de faptul că solicitanţii nu au competenţele necesare, spun angajatorii.

Aproximativ 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au găsit lucrători dotați cu competențele adecvate în 2023. Această cifră a crescut de la 42% în 2018, ceea ce reprezintă o creștere de 33% - şi nu există niciun semn că cererea de lucrători calificați va încetini prea curând. Lipsa de competențe devine din ce în ce mai mult o problemă serioasă pentru angajatorii din întreaga Europă, după cum ilustrează diferite sondaje.

În 2023, 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au raportat că dificultățile în găsirea de angajați cu competențele potrivite reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale lor, potrivit Eurostat.

Criza locurilor de muncă, în tot mai multe țări

ManpowerGroup, o companie globală de soluții pentru forța de muncă, a constatat, de asemenea, că trei din patru angajatori din 21 de țări europene nu au putut găsi competențele de care aveau nevoie. Sondajul, publicat în octombrie 2023, a arătat că deficitul de talente este o provocare globală semnificativă. "Cifrele din sondajul nostru anual privind deficitul de talente au crescut dramatic, deoarece nevoia de lucrători calificați devine din ce în ce mai acută", a declarat pentru Euronews Business Mara Ştefan, vicepreședinte al Global Insights la ManpowerGroup.

În medie, în 21 de țări europene 75% dintre angajatori au raportat dificultăți în ocuparea posturilor, variind de la 59% în Finlanda la 82% în Germania și Grecia. "În Europa, asistăm la o scădere a șomajului, ceea ce înseamnă că nu există suficienți lucrători calificați pentru a ocupa locurile de muncă existente sau noi. Situaţia este exacerbată de faptul că Europa are o populație îmbătrânită, iar scăderea globală a natalității contribuie și mai mult la deficitul de competențe și talente pe care îl vedem astăzi", a subliniat Mara Ştefan.

Cum arată statistica

"Acest lucru explică parțial de ce deficitul de talente din Germania este mai accentuat decât în Finlanda. În 2023, rata șomajului în Germania era de 3,0%, în timp ce în Finlanda era de 7,0%, ceea ce duce la un bazin mai mic pentru găsirea de forță de muncă calificată", a adăugat Mara Ștefan. În 2018, media a fost de numai 42% în aceste țări, variind de la 18% în Irlanda la 81% în România. Cu excepția României, ponderea angajatorilor care nu au putut găsi competențele de care aveau nevoie a crescut substanțial între 2018 și 2023. O creștere semnificativă s-a constat în Irlanda, Marea Britanie, Spania și Franța, de peste 50%. Creșterea a fost, de asemenea, mai mare decât media europeană în Țările de Jos (47%), Norvegia (44%), Elveția (40%), Belgia (39%) și Italia (38%).

Lipsa de personal este o problemă serioasă, spun angajatorii europeni

Sondajul Eurobarometru, realizat la sfârșitul anului 2023, oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra lipsei de personal. Aproximativ 54% dintre IMM-urile din UE au identificat dificultățile în găsirea de angajați cu competențele potrivite ca fiind una dintre primele trei cele mai grave probleme ale companiei lor. Acesta a variat de la 28% în Turcia la 68% în Belgia. Această cifră a fost de 50% sau mai mult în 20 din cele 34 de țări europene, ceea ce indică faptul că deficitul de competențe este o problemă comună și gravă. Aceasta a fost, de departe, cea mai identificată problemă gravă pentru întreprinderi, urmată de obstacolele de reglementare sau de povara administrativă (34%).

De tehnicieni este nevoie cel mai mult

Posturile de tehnicieni existau într-o treime dintre IMM-uri. Însă acestea se confruntă în mod obișnuit cu un deficit de personal cu pregătire tehnică, cum ar fi lucrătorii de laborator și mecanicii. Aproape jumătate (42%) dintre IMM-urile europene au declarat că se confruntă cu un deficit de tehnicieni. Acesta este, de departe, cea mai identificată profesie cu deficit de competențe. În cazul IMM-urilor cu experți în domeniul asistenței clienților, aproximativ 23% dintre respondenți au declarat că există un deficit de competențe pentru posturile respective. Aceste posturi includ profesioniști în vânzări, consilieri clienți, recepționeri etc.

Principalele motive care stau la baza deficitului de competențe

În medie, 56% dintre angajatorii din UE au răspuns că există puțini sau deloc candidați atunci când au fost întrebați cu privire la principalele motive ale deficitului de competențe, conform sondajului Eurobarometru. Acesta a fost factorul predominant, variind de la 18% în Suedia la 73% în Belgia. Toate țările nordice au raportat cifre mai mici decât media UE în ceea ce privește identificarea lipsei de candidați, în timp ce Norvegia și Danemarca s-au situat aproape de medie. Din rândul celor "patru mari" (Big Four) din UE, Spania, Franța și Germania au înregistrat valori ușor mai mari decât media UE. Principalele motive invocate de angajatori au fost faptul că solicitanții nu aveau calificările, competențele sau experiența potrivite. Un alt motiv este lipsa de candidați, reprezentând 54%. În UE, procentul a variat de la 41% în Franța la 70% în Estonia, ceea ce indică cât de răspândită a devenit problema lipsei de competențe. Marea Britanie a înregistrat cifre mai mici decât media UE la ambii indicatori.

De ce se accentuează deficitul de personal și de competențe? Provocări interconectate

Comisia Europeană a subliniat că deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre de aproape un deceniu. Aceste penurii sunt cauzate în principal de schimbările demografice, cererea de noi competențe legate de evoluțiile tehnologice şi provocările legate de condițiile de muncă. "În toate domeniile, piața forței de muncă restrânsă în 2023 înseamnă că mulți se confruntă cu dificultăți în a găsi persoane cu competențele necesare.

Investițiile în perfecționarea și recalificarea profesională, precum și accentul pus pe pregătirea oamenilor pentru locurile de muncă de mâine au devenit - și vor rămâne - tot mai importante și ar trebui să se afle în fruntea agendei fiecărui lider de afaceri", a explicat Mara Ștefan de la ManpowerGroup. Populația cu vârstă de muncă din UE a scăzut de la 269 de milioane în 2012 la 264 de milioane în 2021, şi se așteaptă pierderea a încă 35 de milioane de persoane până în 2050, potrivit raportului "Analysis of Labour and Skills Shortages" ("Analiza deficitului de forță de muncă și de competențe") al Business Europe, cu sediul la Bruxelles, care subliniază că provocările sunt interconectate.

Raportul a constatat că orientarea insuficientă a programelor de educație și formare profesională în raport cu nevoile pieței forței de muncă este o altă componentă care duce la deficitul de lucrători cu calificări adecvate. Metodologia sondajului privind deficitul de talente s-a schimbat pentru 2022, trecând de la o abordare bazată pe telefon la una online. Deși schimbările de metodologie pot avea un impact asupra rezultatelor, "cea mai mare creștere de la 45% la 69% s-a produs înainte de această schimbare de metodologie", a adăugat Mara Stefan.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA