''Securitate, control la frontieră și lupta împotriva traficului de ființe umane'', o serie de probleme asupra cărora ''ţările europene trebuie să acționeze în numele solidarității''. Ministrul de externe Antonio Tajani, care sâmbătă a avut la Roma o întrevedere cu omologul său german la sfârşitul căreia a scris pe Twitter: ''lucrăm împreună pentru o soluție europeană la problema migrației'', a reafirmat poziția Romei cu privire la abordarea europeană a problemei migrației.
Și tocmai de la Berlin ar putea veni un ajutor pentru depășirea crizei dintre Roma și Paris, criză declanşată de Ocean Viking, nava organizației neguvernamentale SOS Méditerranée căreia Franța i-a oferit portul de debarcare din Toulon, dar cu prețul opririi acordului privind mecanismul automat de redistribuire a solicitanților de azil semnat la Bruxelles la 10 iunie, invitând şi celelalte țări ale Uniunii Europene să facă același lucru, scrie rainews.it.
O invitație care nu pare să fi avut mult succes în rândul celor 27. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german a declarat agenţiei Ansa: ''Vom continua să respectăm mecanismul de solidaritate față de țările care permit debarcarea migranților salvaţi în mare. Acest lucru se aplică în mod expres și Italiei, care a permis debarcarea a trei nave. Vom continua să oferim sprijinul nostru până când Italia își va rspecta angajamentul de a primi migranții salvați de pe mare".
Posibila deschidere a Germaniei va fi testată chiar luni la Bruxelles: Roma a cerut ca chestiunea politicilor de migrație să fie trecută pe agenda Consiliului Afaceri Externe programat la Bruxelles. ''Vom asculta ce are de spus ministrul Tajani. Suntem mai mult decât bucuroși să-i urăm bun venit în Consiliu, este binevenit'', a spus agenției AskaNewso sursă calificată din UE.
Între timp, diplomațiile lucrează intens pentru ca săptămâna care urmează, pe marginea G20 de la Bali, să organizeze o întâlnire între premierul Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit celor aflate până acum, premierul italian nu ar intenţiona să dea înapoi în privinţa migranţilor, iar linia ''porturilor închise'' ar putea fi consolidată în curând printr-un nou ''decret de securitate''.
Ciza migranților
Sâmbătă, Meloni a definit reacţia franceză drept ''agresivă, nejustificată și de neînțeles'', afirmând că ''nu este scris în niciun acord ca Italia trebuie să fie singurul port de debarcare'', şi afirmând că este nevoie de o ''soluție comună'' pentru ''apărarea frontierelor extrene ale UE, blocarea plecărilor migranţilor şi deschiderea de noi hotspot-uri''. Alternativa ar fi ''să ne certăm de fiecare dată cu Franța, cu Germania, cu Grecia, însă izolarea Italiei nu ar fi o mişcare inteligentă, sper să nu se întâmple. Ar trebui izolaţi, în schimb, contrabandiștii''.
Şi Raffaele Fitto, ministrul afacerilor europene, a cerut o ''soluție europeană'' și ''reguli clare'', numai că de la Paris Laurence Boone, secretar de stat cu responsabilitate pentru Europa, a răspuns sec: ''Actualul guvern italian nu nu a respectat mecanismul de solidaritate în care s-a angajat și s-a rupt încrederea''.
Vicepremierul Matteo Salvini a ţinut duminică un mic discurs în care a spus că este ''mândru'' de munca guvernului, că se află ''într-o armonie totală'' cu Meloni și Piantedosi și se declară încrezător ''că Europa își va face partea'', pentru că tensiunea cu Franța se poate atenua ''cu bun simț''. Dacă ei cred că ne vor face să ne certăm, au înțeles greșit. Îmi pare rău că opoziția este împotriva Italiei".
Comisia Europană încearcă şi ea să găsească un rol de mediator al conflictului dintre Roma şi Paris. Vicepreședintele Margaritis Schinas a declarat că pregăteşte ''un plan de urgență'' și a cerut o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne, înaintea Consiliului European din decembrie.
''Ocean Viking, un dezastru european'' este titlul unui editorial din ediţia de duminică a publicaţiei Le Monde: ''Uniunea Europeană nu avea nevoie de toate acestea. Se confruntă deja cu un război la porţile ei, cu o criză energetică, cu creșterea inflației și tensiunile pe care acest context le exacerbează în rândul membrilor săi: rătăcirea teribilă a unei nave umanitare, Ocean Viking, plină cu migranți salvați în Mediterană, scoate la lumină incapacitatea sa de a organiza solidaritatea internă. Faptul că Franța și Italia, legate de o mie de legături istorice, geografice și umane, ajung să se apostrofeze prin miniștri de interne interpuși, dă măsura destabilizarii unui echilibru deja fragil, o consecinţă a sosirii Giorgiei Meloni la Roma''.
Între timp, SOS Mèditerranée și-a confirmat intenția de a relua cât mai curând posibil operațiunile de salvare pe mare : ''Potrvit legislaţiei internaţionale nu facem nimic rău'', a reiterat președintele Alessandro Porro. ''Așteptăm deciziile Europei cu privire la ceea ce se întâmplă'', a adăugat el. (Rador)