Începând cu 25 august, Grecia, Republica Cipru, Italia și Franța desfășoară exercițiul naval și aerian „Eunomia” în estul Mediteranei, pentru a „consolida securitatea și stabilitatea în întreaga regiune și a garanta libertatea de navigație ”.
Și asta împotriva Turciei, care pretinde dreptul de a prospecta, sub escortă militară, zăcăminte de hidrocarburi în sectoarele revendicate de Atena și Nicosia.
În timp ce Germania, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, încearcă să aplaneze tensiunile din ce în ce mai mari dintre Grecia și Turcia, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a rămas inflexibil .
„Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee și Mediterana (...) Nu vom face absolut nicio concesie cu privire la ceea ce ne aparține”, a declarat liderul de la Ankara, miercuri, dând asigurări cu privire la determinarea Turciei „de a face orice este necesar din punct de vedere politic, economic și militar” în acest sens.
Și avertizând Grecia să nu „facă greșeli” care o vor duce „pe drumul pierzaniei”.
Declarațiile președintelui Turciei au fost făcute în condițiile în care Franța s-a angajat pe deplin să apere cauza Greciei și Ciprului prin prevenirea încălcării teritoriului lor maritim și a zonelor economice exclusive (ZEE).
Franța a confirmat trimiterea fregatei sale „Lafayette” și a trei avioane de luptă Rafale în Cipru, în timp ce un „exercițiu maritim masiv” este în curs de desfășurare în estul Mediteranei care implică Grecia, Cipru, Franța și Italia.
Exercițiul militar „Eunomia”, este un semnal clar și ferm pentru Turcia pentru - așa cum a spus ministrul grec al Apărării - consolidarea „statului de drept ca parte a politicii de eliminare a tensiunilor”.
În mod paradoxal, exercițiul opune țări NATO, recent UE situându-se ferm de partea revendicărilor grecești și cipriote împotriva unei Turcii expansioniste dornice să obțină resurse de hidrocarburi în regiune, în scopul unei independențe energetice mai mari.
În timpul unui interviu telefonic cu Donald Trump, omologul său american, Erdogan a afirmat că Turcia nu a fost țara care „a provocat instabilitatea în estul Mediteranei” ... în timp ce navele de cercetare seismică turcești navighează în apele dintre Creta și Republica Cipru.
Oricum, Grecia a anunțat că este pregătită să discute cu Ankara, cu condiția ca Turcia să înceteze „provocările”.
În ceea ce privește partea turcă,Ankara a anunțat că este gata să negocieze doar dacă Atena renunță la stabilirea condițiilor preliminare. Dialogul va fi complicat ...
Ankara tocmai a emis un nou aviz maritim care indică faptul că activitățile navei sale de cercetare Oruç Reis, a cărrei prezență între Creta și Cipru explică în mare parte tensiunile actuale, vor fi prelungite în continuare până la 1 septembrie.
Dar asta nu este totul: noile manevre navale turcești se vor desfășura implicând „muniție reală”.
Aceste manevre vor avea loc la 1 și 2 septembrie, în largul orașului Iskenderun, care, pe când încă se numea Alexandretta, fusese pus sub mandat francez după prăbușirea Imperiului Otoman.
În ceea ce privește Franța, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, nu a evitat critici la adresa ei așacum a făcut omologul său de la Externe, Mevlut Cavusoglu.
„Franța, în special, ar trebui să înceteze să ia măsuri care cresc tensiunile. Francezii nu vor obține nimic comportându-se ca niște caizi ”, a declarat șeful diplomației turce la 14 august, după trimiterea, în Cipru, apoi în Creta, a două avioane Rafale franceze.
„Vremea caizilor a trecut. Nu aveți nicio șansă să obțineți ceva de la noi făcând acest lucru ”, a declarat Hulusi Akar, joi, cu privire la Franța.
„Vecinii noștri greci ar trebui să știe că nu vor putea obține nimic, apelând la țări precum Franța (...) Noi, turcii și grecii, trebuie să ne rezolvăm problemele prin dialog”, a adăugat el.
Cu toate acestea, la începutul unei întâlniri cu miniștrii de externe din 27 de țări membre ale Uniunii Europene, șeful diplomației germane, Heiko Maas, a estimat că manevrele militare din estul Mediteranei „trebuie să se oprească”.
Și să adăuge: „Avem nevoie de o soluție diplomatică la acest conflict. Nimeni nu vrea să o rezolve cu navele de război din zonă. „Părțile nu se vor așeza la masa dialogului în timp ce navele de război se vor afla față în față”, a continuat el.
„Credibilitatea Europei este în joc. UE (...) trebuie să apere un ordin internațional global bazat pe valorile și principiile Europei ”, a răspuns Nikos Christodoulides, ministrul cipriot pentru afaceri Externe.
Foto: Opex 360