Peisajul economic al Europei este marcat de o amenințare crescândă: declinul economic al Germaniei, cea mai mare economie a continentului. Dacă problemele din Germania continuă, România și alte state din regiune riscă să fie prinse într-o furtună economică de proporții. Potrivit unor economiști de renume, efectele de contagiune produse de criza economică din Germania încep deja să se facă simțite, iar viitorul apropiat nu arată promițător.
Criza economică a fost provocată de o politică energetică greșită
În prima jumătate a anului 2024, economia germană a intrat în recesiune, după o perioadă prelungită de încetinire economică. Cu toate că problemele au fost anticipate încă din 2023, declinul s-a accentuat rapid odată ce Germania a pierdut accesul la gazele naturale din Rusia, o resursă pe care țara și-a bazat o parte semnificativă a economiei. În acest context, relansarea economică mult așteptată nu s-a concretizat, ceea ce a accentuat problemele industriale și a afectat nivelul consumului intern. Într-un raport al Bundesbank, citat de Reuters, este subliniat faptul că slăbiciunile cererii interne și externe au împins economia în jos, fără semne clare de redresare.
Germania plătește acum prețul unor decizii politice și economice controversate, care au dus la o criză energetică profundă. La presiunea partidelor ecologiste și a politicilor de mediu, Germania a renunțat la industria sa nucleară, un pilon de stabilitate energetică, și a ales să se bazeze pe resursele de gaz din Rusia. Acest pariu s-a dovedit a fi riscant și dezastruos, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice și al sancțiunilor impuse Rusiei după conflictul din Ucraina.
Sursa foto: dreamstime.com
Deși Germania a încercat să înlocuiască energia nucleară cu energie regenerabilă – fotovoltaice și eoliene – aceste surse nu au reușit să compenseze golul lăsat de gazul rusesc. În plus, volatilitatea acestor forme de energie a făcut ca securitatea energetică să devină un punct nevralgic pentru întreaga economie. Între timp, industria grea germană, cunoscută la nivel mondial pentru exporturile sale masive, a început să simtă efectele lipsei de resurse și a prețurilor crescute la energie.
Efectele economice și politice ale crizei germane
Impactul economic al acestor probleme este amplificat de o serie de mișcări politice interne care au destabilizat scena politică din Germania. Scăderea nivelului de trai și creșterea prețurilor la energie au afectat populația, care a reacționat dur față de partidele de guvernământ, în special față de Verzi, văzuți drept principalii responsabili pentru politica energetică greșită. Acest lucru a dus la creșterea popularității partidelor de extremă dreaptă, cum ar fi AfD, care a obținut rezultate record în unele landuri, depășind 30% din voturi.
În plan economic, mari companii precum Volkswagen și BASF au anunțat disponibilizări masive, semnalând dificultăți majore în menținerea ritmului de producție și export. Alte nume mari din industrie, precum Bosch, se confruntă, de asemenea, cu probleme grave și restructurări, ceea ce a dus la o creștere a șomajului și la apariția unor tensiuni sociale tot mai pronunțate.
Cum afectează criza germană economia României
România, având relații economice strânse cu Germania, începe deja să simtă efectele negative determinate de criza economică din Germania. Economia României este puternic legată de industria auto și de cea manufacturieră germană, iar atunci când marile companii germane încep să reducă producția sau să taie din comenzi, consecințele sunt resimțite imediat și în România.
Adrian Negrescu, analist economic, avertizează că economia României este vulnerabilă în fața crizei economice germane. „Nori negri se adună deasupra Europei, iar acești nori vin și spre noi. Depindem de partenerii noștri principali – Germania, Franța, Italia – iar dacă aceste economii vor intra în criză profundă, va fi imposibil să nu resimțim și noi aceste efecte. Deja, creșterea noastră economică este aproape de zero, iar acest lucru este un semnal de alarmă”, a declarat Negrescu.
În primele două trimestre ale anului 2024, România a înregistrat o creștere economică nesemnificativă, de doar 0,1%. În plus, consumul intern, care până recent a fost un motor principal al creșterii economice, a scăzut dramatic. În lipsa unor comenzi externe, industrii vitale, precum cea auto, riscă să reducă drastic producția, ceea ce va duce inevitabil la creșterea șomajului și la scăderea veniturilor bugetare.
Posibile soluții și oportunități la criza economică ce se întrevede
În pofida acestor dificultăți, există și voci care văd în criza economică ce se întrevede oportunități de redresare și reformă. Profesorul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice subliniază că România ar putea profita de această situație pentru a-și reforma structurile economice și pentru a stimula dezvoltarea unor sectoare emergente, cum ar fi energia și industria petrochimică.
„Avem oportunități reale de a ne diversifica economia și de a ne reduce dependența de economiile vestice. Gazele din Marea Neagră și investițiile în infrastructură pot fi piloni de creștere pe termen lung. În plus, relocările globale de producție din China și Rusia ar putea aduce noi investiții în România, dacă suntem suficient de proactivi”, a spus profesorul Păun.
Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate, iar guvernul român trebuie să acționeze rapid pentru a implementa măsuri economice care să sprijine companiile și să evite o recesiune prelungită. Stimularea consumului intern, reducerea poverii fiscale și atragerea de noi investiții sunt doar câteva dintre măsurile necesare pentru a naviga prin această perioadă dificilă.