Fermierii olandezi se află în epicentrul unei dispute care îngheață discuțiile coaliției din Țările de Jos și provoacă apeluri la ieșirea țării din Uniunea Europeană. O scurgere de informații dintr-un document publicat în luna septembrie de Agenția olandeză de evaluare a mediului (PBL), comandat de ministerele olandeze ale agriculturii și finanțelor, a declanșat o dezbatere politică de amploare în această țară cu privire la viitorul agriculturii.
Olanda este al doilea mare exportator mondial agricol ca importanță, după Statele Unite ale Americii. Pentru a adera la politicile privind schimbările climatice, dictate de Directiva Habitate a UE, de Curtea Europeană de Justiție în 2019 și consolidate de Green Deal al UE, fermierii olandezi se confruntă cu decizii dificile. Emisiile de fosfați și azot provenite de la turme pune țara în situația de a depăși marjele permise de reglementările UE.
Scurgere de informații: Ce planuri are Guvernul olandez cu agricultorii
Scurgerea de informații din cadrul documentului publicat în luna septembrie a dezvăluit că guvernul olandez se gândește să „vândă” fermierii. Planurile au fost respinse de guvern ca fiind un „scenariu de ultimă instanță”, dar au stârnit controverse în rândul industriei.
Pentru a înrăutăți situația, anul acesta, în încercarea de a reduce numărul de animale, guvernul a publicat un plan prin care fermele de porci puteau solicita scheme de răscumpărare voluntară. Doar 278 au fost eligibile din 430. Fermierii olandezi dau vina pe guvern pentru această enigmă, susținând că acesta este în căutare de terenuri ieftine.
Jeroen de Groot, un fermier olandez de produse lactate, a declarat pentru Politico: „Este ceva ce ne va plana deasupra capului mereu dacă nu ne mișcăm după cum bate vântul politic. Ei ne pun contra cronometru, în timp ce eu mă mișc cât de repede pot.
Cu noul sistem, ne propunem să înjumătățim cantitatea de fosfați și azot pe care o emitem, dar nu pentru ca eu să pot cumpăra legal mai multe vaci, ci pentru a putea vinde spațiul de autorizare altor fermieri și pentru a reduce emisiile în întregul sector.
Aceasta este următoarea generație de sisteme de reducere a emisiilor și va funcționa sută la sută. Dacă acest lucru nu trece de „bară”, nu se datorează proiectului, ci lipsei de voință instituțională. Mie mi se pare că guvernul vrea doar să achiziționeze terenuri ieftine”.
Militanții pentru ieșirea Olandei din UE: „Noi hrănim alte țări UE”
Dar entuziaștii care doresc ieșirea Olandei din UE arată din ce în ce mai mult cu degetul spre Bruxelles. Militanții Nexit au declarat: „Directiva Habitate a UE și hotărârile Curții de Justiție a UE fac viața imposibilă pentru fermierii olandezi. Conform zvonurilor, guvernul olandez vrea să exproprieze fermierii olandezi. Aceștia sunt învinuiți pentru problema azotului.
Spre surprinderea noastră, fermierii olandezi acuză Țările de Jos, când sursa acestei probleme este, de fapt, UE. Marii noștri fermieri ar fi mai bine să demonstreze la Bruxelles sau la Luxemburg, la UE. Birocrații de la Bruxelles sunt cauza acestei situații.
Olanda este al doilea cel mai mare exportator agricol din lume. Nu depindem de nimeni pentru hrană, iar alte țări depind de noi pentru a fi hrănite. UE pare să vrea să dărâme totul pentru ca noi să nu mai putem fi o țară independentă.
Dacă fermierii noștri minunați sunt alungați de politicile UE, care, bineînțeles, sunt urmate cu strictețe de guvernul nostru, unde se duc ei? Se pot duce în țări în care fermierii sunt bineveniți. Oare asta va opri emisia de azot pe pământ? Nu.
Dacă în cele din urmă vom părăsi UE, agricultura noastră puternică ne va oferi o pârghie în cazul în care UE va încerca să ne intimideze, așa cum au făcut cu britanicii în timpul negocierilor pentru Brexit. UE are nevoie de noi mai mult decât avem noi nevoie de ei. Noi hrănim alte țări din UE”.