Curtea Constituţională (CC) a admis contestaţiile formulate de PDL şi de societatea civilă privind felul în care s-au desfăşurat alegerile la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, alegerile ar putea fi reluate, însă nu se ştie dacă pentru toţi membrii aleşi ai CSM sau doar pentru cei patru vizați de contestații.
Unul dintre cei la care se referă acestea este reprezentantul societății civile, Victor Alistar, care, potrivit unei decizii a Agenției Naționale de Integritate nu mai poate ocupa o funcție publică până în august 2012, după cum au arătat ieri oficialii instituției. Ceilalți trei sunt magistrații Lidia Bărbulescu, Dan Lupașcu și Dan Chiujdea, care nu ar fi avut dreptul să mai candideze la un nou mandat, potrivit Legii de funcționare a CSM.
Decizia CC a fost luată cu 5 voturi "pentru" şi 3 "împotrivă". PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma alegerilor din 2004 şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat. În acelaşi timp, PDL a contestat validarea lui Victor Alistar şi a Corinei Dumitrescu ca reprezentanţi ai societăţii civile. PDL a susţinut, un argument invocat şi de ANI, că Alistar nu ar fi avut dreptul să candideze pentru CSM deoarece fusese declarat incompatibil pentru o perioadă de trei ani cu o funcţie publică. „În legătură cu Victor Alistar nu s-au făcut verificări în legătură cu faptul că fusese declarat incompatibil pentru a îndeplini o funcție publică, iar cei trei magistrați nu mai aveau dreptul să candideze la un nou mandat, potrivit Legii de funcționare a CSM”, au explicat pentru EVZ surse din cadrul CC. Prin urmare, după cum susține judecătorul Cristi Danileț, membru al CSM, alegerile vor fi reluate doar pentru posturile celor patru membri contestați. „Contestațiile vizau numai patru membri ai noului CSM, astfel că admiterea contestațiilor nu îi poate privi decât pe aceștia. Ca urmare, nu poate fi vorba despre reluarea în întregime a alegerilor, cum în mod nefondat s-a vehiculat”, a explicat Danileț. Pe de altă parte însă preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, a explicat că nu poate comenta decizia CC până la publicarea motivării în Monitorul Oficial. "Nu ştim dacă decizia curţii îi vizează doar pe cei patru sau dacă ne viza pe toţi. Depinde de argumentele invocate de judecătorii CC", au explicat surse din Consiliu. CSM poate funcţiona şi cu 15 din cei 19 membri, până la validarea altor membri care să-i înlocuiască pe cei contestaţi. Motivul: potrivit legii, deciziile CSM sunt valide dacă la şedinţele în care se iau sunt prezenţi cel puţin 15 membri ai Consiliului. ANI: Alistar, incompatibil până în august 2012 „Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat, la data de 20 iulie 2009, starea de incompatibilitate în care s-a aflat domnul Victor Teodor Alistar. Actul de constatare a rămas definitiv la data de 7 august 2009, prin necontestare”, precizează ANI într-un comunicat remis astăzi. Conform dispoziţiilor art. 48, alin. (2) din Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, în vigoare la data respectivă: „în termen de 15 zile de la data comunicării actului de constatare a conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, persoana verificată poate face contestaţie la Curtea de apel, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei circumscripţie locuieşte. Acţiunea este scutită de taxă de timbru (...)Prin urmare, domnul Victor Teodor Alistar avea posibilitatea ca, în termen de 15 zile de la data comunicării actului de constatare a stării de incompatibilitate, să facă contestaţie la Curtea de Apel, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în a cărei circumscripţie domiciliază. Contestarea în termen de 15 zile este singura posibilitate legală de a ataca actul prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate”, explică oficialii ANI. „Urmare a rămânerii definitive a actului privind constatarea incompatibilităţii în care s-a aflat domnul Victor Teodor Alistar, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) a iniţiat la Curtea de Apel Bucureşti o acţiune având ca obiect: - anularea Ordinelor nr. 328/05.02.2004, nr. 136/07.02.2005, nr. 917/06.02.2006 şi nr. 463/22.01.2008 ale Preşedintelui A.N.F.P. prin care a fost aprobată şi prelungită suspendarea din funcţia publică a domnului Victor Teodor ALISTAR pentru perioada 2004 - 2009, precum şi a tuturor actelor subsecvente acestora, respectiv, Ordinul nr. 43/2005 privind reîncadrarea domnului Victor Teodor ALISTAR, nr. 402/2005 şi nr. 8377/2006 privind numirea conform noilor structuri organizatorice; - anularea menţiunilor efectuate în carnetul de muncă al domnului Victor Teodor ALISTAR în perioada 2004 - 2009, ca urmare a emiterii ordinelor mai sus enunţate şi a actelor subsecvente emise”, se mai specifică în comunicatul Agenţiei. „La termenul din data de 22 septembrie 2010, urmare a infirmării soluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi continuarea cercetărilor penale cu privire la săvârşirea de către domnul Victor Teodor Alistar a infracţiunii de fals în declaraţii, prin încheiere de şedinţă, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a dispus suspendarea judecării cauzei civile având ca obiect acţiunea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), până la soluţionarea cauzei penale. Împotriva încheierii de şedinţă din data de 22 septembrie 2010, prin care a fost suspendată judecarea cauzei civile până la soluţionarea cauzei penale, domnul VICTOR TEODOR ALISTAR a formulat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cererea de recurs formulată de domnul Victor Teodor ALISTAR împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei, în dosarul nr. 9228/2/2009, având ca obiect acţiunea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), până la soluţionarea cauzei penale, a fost soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la termenul din 18 ianuarie 2011. După admiterea recursului, cauza urmează să fie repusă pe rolul Curţii de Apel Bucureşti pentru continuarea judecăţii privind soluţionarea capetelor de cerere din petitul acţiunii Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Acţiunea formulată în instanţă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) nu are nicio consecinţă asupra actului de constatare emis de Agenţia Naţională de Integritate şi rămas definitiv la data de 7 august 2009, fiind un demers separat, întemeiat pe dispoziţiile legale specifice funcţiei publice, anume Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 1000/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu modificările şi completările ulterioare”, încheie reprezentanţii ANI. Alistar: „Mi-e ruşine de instituţiile statului” Contactat de EVZ, Victor Alistar a precizat că va candida pentru un nou mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile în care, în urma deciziei Curţii Constituţionale, acestea vor fi reluate. „Această hotărâre este mai ruşionoasă decât oricare alta din punctul meu de vedere, din trei motive: reprezintă un act de epurare politică a reprezentantului societăţii civile; încalcă independenţa Justiţiei, deoarece antepronunţându-se Curtea înlocuieşte ea însăşi instanţa de contencios administrativ; magistraţii Curţii au gestionat o procedură care e inadmisibilă, s-au pronunţat asupra drepturilor unei persoane de a ocupa o fuincţie publică, fără să citeze persoana respectivă”, a spus Alistar. „Voi face toate demersurile pe plan naţional şi internaţional pentru ca această decizie să coste. Am înţeles că unii judecători ai Curţii Constituţionale vor să ajungă la CEDO. Îi asigur că voi avea grijă ca numele lor să fie cunoscut la Strasbourg înainte ca ei să fie cunoscuţi acolo”. „Mi-e ruşine de instituţiile statului care se comportă astfel şi e păcat că adversităţile personale ajung să pervertească mecanismele instituţionale. Este ceea ce se numeşte că nu mai este un stat de drept. Aştept cu interes motivarea Curţii Constituţionale ca să văd ce jonglerii juridice se pot găsi într-o cauză inadmisibilă în faţa Curţii sau să văd cum Curtea Constituţională, în interpretarea articolului 1 alineatul 5 din Constituţie înţelege să se substuituie instanţelor judecătoreşti şi să judece ca instanţa de drept comun”, a conchis Victor Alistar, care a ţinut să precizeze că „judecătorii Curţii sunt manevraţi din umbră ca nişte păpuşi”. Şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii a avut loc pe 7 ianuarie, în ciuda amânării sugerate de preşedintele Traian Băsescu. Atunci judecătorul Horaţius Dumbravă, de la Curtea de Apel Târgu-Mureş, a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Recomandările noastre
08:41 - România - starea de comă. Indusă
