Aproximativ 1,8 milioane de români, vor beneficia de la 1 iulie de creșterea programată de Guvern pentru salariul minim pe economie, după ce măsura urmează a fi aprobată săptămâna următoare. Acesta va crește de la 3.300 de lei brut la 3.700 de lei brut ceea ce înseamnă că un angajat va primi 2.363 lei net, iar statul 1.337 de lei sub formă de taxe și impozite percepute angajatorului, , conform Adevărul.

Analistul economic Mircea Coșea a explicat ce va însemna cu adevărat această creștere, atât la nivel macro, cât și la nivel microeconomic, dar și când și sub ce formă va veni „nota de plată”.

Măsură bună, efecte negative

„Problema salariului minim este una dintre cele mai complicate și mai sensibile, din punct de vedere al politicilor economice. În toate țările când a fost vorba despre salariul minim au avut loc discuții foarte importante și analize foarte serioase pe acest subiect. Din păcate, nu este și cazul în România”, a declarat economistul Mircea Coșea, care a invocat în „motivarea” lipsei unei analize serioase și graba determinată de anul electoral în curs.

„Este sigur sub imperiul acestei presiuni electorale, dar oricum nu este bine. Pentru că salariul minim o să aibă niște efecte contrare”, arăta cunoscutul economist român. Totuși, un alt motiv a fost și legislația adoptată la nivelul UE, pe acest domeniu.

Salariul minim constituie o sumă de bani care ar trebui să asigure un trai decent celui mai puțin calificat angajat, dar în același timp ar trebui să țină cont și de productivitate și de situația generală economică a țării. Când însă la nivelul UE s-au luat decizii cu privire la impunerea unui nivel salarial minim, condițiile interne ale României, spre exemplu, nu au cântărit prea mult în decizile adoptate de forurile europene.

„Și atunci, lucrurile stau așa: salariul minim în România este foarte mic. Deci, este de la sine înțeles că trebuie să fie mărit! Această mărire trebuie să fie neapărat și urgentă, pentru că în România condițiile de viață s-au înrăutățit în ultima perioadă, a scăzut puterea de cumpărare, inflația este încă mare. Dar acest lucru trebuie pregătit dinainte, nu așa”, a precizat analistul economic.

Salariul minim mai mare are consecințe negative în lanț

Fără nicio analiză sau pregătire, măsura va aduce cu sine o serie de consecințe și efecte negative, după cum arăta profesorul Mircea Coșea.

„Care este prima consecință negativă? Aceea că salariul minim este plătit de angajator, de patron, de mediul de afaceri. Asta înseamnă o cheltuială în plus față de ceea mediul de afaceri cheltuiește pentru orice produs sau serviciu”, a explicat analistul economic modul în care vom vedea creșterea direct la raft, în magazine, prin scumpiri care vor aduce cum sine inflația.

Practic, firmele se vor confrunta cu o mărire a costurilor de producție, care dacă nu vor fi absorbite de companii, se vor reflecta în prețurile de la raft.

„La noi, însă, s-au eliminat anumite facilități și au crescut anumite impozite și taxe. Deci, deja mediul de afaceri este opresat de o cheltuială mare. La toate acestea, se adaugă și salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă o creștere a tuturor prețurilor.

Pentru că angajatorul nu va aduce bani de acasă, ci va include creșterea salariului minim în costurile de producție. Acestea înseamnă trimiterea la raft, așa cum se spune, în magazine, a produselor la un preț mai mare, ceea ce înseamnă inflație”.

Salariul minim mărit: se dă cu o mână și se ia cu alta

Inflația la nivelul prețurilor de producție va antrena două consecințe negative, în viziunea analistului economic Mircea Coșea.

„Această creștere a salariului minim ca sumă de bani o să fie mult afectată de inflația care crește. Deci, până la urmă: se dă cu o mână și se ia cu altă mână”.

Adică, această creștere salarială nu va însemna o creștere a puterii de cumpărare pentru cei 1,8 milioane de români.

O a doua consecință mult mai gravă a creșterii salariale va determina închiderea unor firme pe care, această decizie le va aduce sub pragul de profitabilitate.

„Vor da faliment. Deja, falimentele sunt o situație clasică în România. De la începutul anului, avem aproximativ 30.000 de firme care au intrat în faliment pentru că nu au putut să-și plătească facturile la electricitate și gaze”.

Falimentul respectivelor firme va duce la disponibilizări și la șomaj, adică o scădere evidentă a standardului de viață pentru angajații direct afcetați.

Măsura va afecta și exporturile

Mircea Coșea arată că vor exista însă consecințe și mai importante, precum afectarea exporturilor, în cazul în care nu va avea loc o ajustare a cursului de schimb.

„Exporturile noastre vor suferi pentru că vor fi cu prețuri mai mari, ca urmare a faptului, așa cum am spus, că angajatorul va introduce, în tot ceea ce va produce și exporta în cazul de față, un preț mai mare”.

Creșterea costurilor cu forța de muncă va diminua și interesului investitorilor străini pentru intrarea pe piața din România.

„Istoria a demonstrat că orice creștere a salariului minim va reduce apetitul investitorilor străini. Pentru că ei vor veni într-o țară unde salariul minim este mai mare. Și, deși unii lideri sindicali susțin că acest lucru nu s-a adeverit, de fapt s-a adeverit.

România a avut cel mai mare procent de lohn, dacă lumea își mai amintește ce mai înseamnă, din perioada în care forța de muncă în România era ieftină. În momentul în care a crescut, pentru că el a mai crescut între timp, lohnul a părăsit România și a plecat în Asia”.

Salariul minim mărit va avea impact și pe buget

„Impactul va fi nu doar pe angajator, ci și pe buget”, arată Mircea Coșea.

Nota de plată va fi achitată după alegeri, cel mai probabil sub formă de noi impozite și taxe, împrumuturi sau modificarea cursului de schimb.

„Fiind în an electoral, decidenții politici au decis plafonarea adaosului comercial, ceea ce va însemna pierdere la buget. Ce face bugetul, va mai putea continua așa, în măsura în care deficitul crește permanent?

Și atunci ajungem la o consecință de natură generală și anume – de unde vor fi luați banii la buget: din împrumuturi sau din noi impozite și taxe ce vor veni în perioada de după alegeri?”, explică Mircea Coșea.

Ce nu au făcut guvernanții români

Pentru ca măsura să aibă efectele scontate guvernanții ar fi trebuit ca în paralel cu adoptarea măririi salariale, să scadă presiunea fiscală care apasă pe producătorii autohtoni.

„Deci în concluzie, nu este problema să refuzăm creșterea salariului minim, ba din contră o susținem, dar măsura trebuie pregătită în primul rând prin sprijinirea mediului de afaceri”, a mai explicat Mircea Coșea.

„Nu trebuie să mai fie impozitați într-o manieră grotescă, cu impozite pe zahăr sau pe nu mai știu ce, pe produse românești și altele. Nu trebuie să mai creștem adaosul comercial la produse românești.

Trebuie să-i ajutăm să se retehnologizeze, să fie cât mai moderni, să avem o legislație atrăgătoare pentru investițiile străine, așa cum au alții în jurul nostru.

Sunt o seamă întreagă de măsuri colaterale care pregătesc acest fenomen care este extrem de important.

Creșterea salariului minim este până la urmă în centrul politicii economice. De aici, efectul pleacă într-o formă radială în toate direcțiile”, mai este de părere profesorul Mircea Coșea.

 

Salariul mărit adoptat fără analiză de impact

Din păcate, la nivel guvernamental nu au fost făcute analize și simulări pentru a se adopta cel mai potrivit mix de măsuri economice, care să ducă la păstarea puterii de cumpărare, dar și la menținerea locurilor de muncă.

„Este o dovadă clară a unei politici fără nici un fel de analiză de perspectivă. Este o politică fără predictibilitate. Un Guvern trebuie să aibă o viziune de viitor, nu doar pași imediați pentru a obține un avantaj temporar și conjunctural cum ar fi un vot în plus”.

Analistul economic Mircea Coșea a arătat și unde se vor vedea destul de rapid efectele negative ale măririi salariului minim.

„Creșterea salariului minim va afecta toate mărfurile. În mod special, cred că vom avea niște creșteri, dar nu la produsele alimentare imediat, că aici totuși s-a mai echilibrat situația.

Creșterea salariului minim, presiune pe economie

Cred că vom avea scumpiri la anumite produse de bunuri de capital, precum: materialele de construcții, îngrășămintele, tot ceea ce înseamnă să spunem produse de natură industrială sau semiindustrială, unde s-au eliminat facilitățile, mai ales în construcții și IT.

Iar acum, creșterea salariului minim va avea o presiune și mai mare în aceste sectoare. Poate că vor exista probleme cu forța de muncă și în IT și în construcții, deși sunt niște elemente pe care, în natură de preț, pe care mi-e greu să le spun acum. Dar ca trend cred că acolo se vor manifesta aceste scumpiri”.

Prin urmare analistul economic Mircea Coșea averizează că mărirea salariului minim ar trebui întâmpinată cu o bucurie reținută.

„Să ne bucurăm că o să crească, cu o anumită sumă, salariul minim, deci puterea de cumpărare a unor oameni, mulți în România, dar să ne bucurăm cu o anumită tristețe, pentru că efectele negative ale acestei creșteri nominale o să fie mai importante decât beneficiile pozitive.

Deci în concluzie, nu este problema să refuzăm creșterea salariului minim, ba din contră o susținem, dar măsura trebuie pregătită în primul rând prin sprijinirea mediului de afaceri.”