Potrivit prevederilor în vigoare, pe lângă sărbătorile legale, angajații au dreptul legal la mai multe zile libere plătite pe an. Numărul acestora ar putea fi extins cu încă două, conform unui proiect de act normativ aflat în dezbaterea Senatului.
Un nou proiect de lege, aflat în dezbatere încă, prevede acordarea de zile libere plătite angajaților pentru a merge la medic pentru control. Obiectivul vizat de inițiatori este depistarea din timp a posibilelor afecțiuni. Se dorește astfel o aliniere la cerințele Legii drepturilor pacientului (46/2003), respectiv la obiectivele legate de procedurile de screening.
Astfel, proiectul de act normativ propune acordarea de două zile libere pentru efectuarea procedurilor de examinare sau stabilire a unor boli. Cele două zile libere sunt plătite de către angajatori și nu pot fi incluse în concediul legal de odihnă. Ele pot fi acordate la solicitarea angajaților, care trebuie să depună cererile cu minimum 10 zile înainte de termenul prevăzut.
Angajatorul poate decide când acordă cele două zile libere, dar nu poate refuza acest drept. În cazul în care o face, este pasibil de amendă, în urma sesizării Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM).
Ulterior controlului de sănătate, angajații trebuie să aducă o adeverință doveditoare de la medicul de familie. Aceasta trebuie depusă în termen de 10 zile de la termenul solicitat.
Ce zile libere plătite se pot solicita
Noul proiect, în cazul în care va fi aprobat, va extinde numărul de zile libere plătite pe an de care beneficiază angajații.
În această categorie intră, în primul rând, sărbătorile legale. Anul acesta, pe listă au mai rămas:
- 15 august: Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Maria Mare (joi).
- 1 decembrie: Ziua Marii Uniri (duminică).
- 25 decembrie: Crăciunul (miercuri).
- 26 decembrie: a doua zi de Crăciun (joi).
La acestea, se mai adaugă „punțile” acordate pentru bugetari. Guvernul a aprobat deja ca zile libere 16 august (vineri) și 27 decembrie (vineri), cu obligația recuperării lor.
Codul Muncii mai prevede însă acordarea de zile libere plătite pentru „evenimente familiale deosebite”. Articolul 152 stabilește că, în astfel de stiuații „salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă”. Însă nu stabilește în mod explicit numărul lor.
Acesta este reglementat în mod clar doar pentru angajații din sectorul public, respectiv pentru bugetari. Conform HG 250/1992, se acordă astfel:
- căsătoria angajatului: 5 zile.
- naşterea sau căsătoria unui copil al angajatului: 3 zile.
- decesul soţului sau al unei rude de până la gradul II a angajatului: 3 zile.
În cazul companiilor private, acestea au adoptat, mai mult sau mai puțin oficial, modelul ultimului Contract colectiv de muncă unic. Acesta prevedea:
- căsătoria angajatului: 5 zile.
- naşterea sau căsătoria unui copil al angajatului: 2 zile.
- decesul soțului, copilului, părinților, socrilor angajatului: 3 zile.
- decesul bunicilor, fraților, surorilor angajatului: 1 zi.
Teoretic, angajatorii ar trebui să prevadă aceste zile libere în contracul colectiv de muncă sau în regulamentele interne. Practic însă, ele se acordă în urma unei negocieri directe cu angajații. Motiv pentru care angajatorii pot refuza acordarea lor în anumite situații.
Mai multe zile libere care pot fi acordate
Pe lângă aceste zile libere plătite, mai există o categorie la care angajații au dreptul.
Aceasta include, de exemplu, ziua liberă pentru donatorii de sânge. Potrivit HG 1.364/2006, angajații care donează sânge o pot obține dacă aduc dovezile necesare, respectiv actele eliberate de instituția unde au donat. Nu este însă o solicitare prea frecventă. În România doar 1,7% din populație donează sânge în mod regulat, față de media europeană de 10%.
O altă zi liberă plătită este cea care poate fi solicitată de angajații părinți pentru a merge cu copilul la medic. Aceasta se acordă doar o dată pe an. Cererea trebuie însoțită, după caz, de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte că nu va solicita un drept similar pe durata anului respectiv la locul său de muncă. Și în acest este nevoie, ulterior, de acte doveditoare, respectiv de o adeverință de la medicul de familie.
La acestea se mai pot adăuga și cele 10 zile la care angații au dreptul pe an pentru urgențele familiale. Legea reglementează dreptul, dar nu și dacă sunt plătite sau nu. Cel mai frecvent, acestea sunt încadrate la zile libere plătite doar dacă sunt recuperate ulterior.
Situația diferă în cazul celor 5 zile libere plătite pe an pe care le poate primi un angajat pentru a asigura „îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave”. În acest caz, cererea trebuie însoțită de acte medicale doveditoare.
Pe lângă „concediul de îngrijitor”, mai există și concediul paternal. Angajatorii au obligația legală de a acorda salariatului 10 zile libere plătite la nașterea copilului acestuia. Iar dacă tatăl urmează și un curs de puericultură, mai primește alte cinci.