În suburbiile din Dublin, depozite aparent banale ascund vaste centre care sunt căminul datelor conectate la toată Europa, motoarele celei de-a patra revoluții industriale și aur curat pentru economia irlandeză.
Expresia „noul petrol” îi aparține chiar lui Brian Roe, director comercial al Servecentric, unul din cele 48 de astfel de centre de date instalate pe pământ irlandez. La ce servesc ele? Să permită accesul, 24 de ore din 24, 7 zile din 7 și 365 de zile pe an, la o cantitate faraonică de date, să ofere puterea de procesare și stocare necesare serviciilor digitale din întreaga Europă, notează AFP. Boom-ul de „data centers” în Irlanda se explică prin politica încurajatoare a guvernului, printr-o mână de lucru calificată și printr-o conectivitate excelentă către Europa și SUA. Rezultatul: Irlanda va atrage, până în 2021, investiții de nouă miliarde de euro.
Consumă energie cât un oraș
Amplasat într-o zonă industrială, în apropierea unei autostrăzi, Servecentric are un serviciu numit „colocare”, oferind companiilor terțe acces la tehnologiile sale de vârf. Fiind vorba de date digitale, securitatea este la nivel maxim: există scanere de amprente digitale, iar camerele de supraveghere video sunt omniprezente. Unul din clienții Servcentric a solicitat chiar șase niveluri de securitate, cu controale de tip aeroportuar și gărzi private.
Servecentric este alcătuit dintr-o rețea de servere informatice, protejate ca niște seifuri și răcite de un sistem de ventilație pe măsura consumului lor uriaș de energie electrică. Pentru că astfel de centre de date „pot consuma energie electrică cât un oraș” iar nevoile lor ar putea reprezenta 31% din cererea energetică irlandeză până în 2027, potrivit companiei publice ce gestionează rețelele electrice irlandeze, EirGrid.
Un consum care ridică preocupări privind mediul. Gigantul american Apple, de exemplu, a trebuit să renunțe la un proiect de centru de date în Athenry (vest) din cauza opoziției locuitorilor care s-au arătat îngrijorați de viabiliatea energetică a locației.
În timp ce Irlanda este pe cale să rateze obiectivele pentru 2020 și 2030 în materie de luptă contra încălzirii climatice, companiile din sectorul digital încearcă să ofere asigurări cu privire la amprenta de carbon în activitățile lor. Facebook a dus o vastă campanie de PR în jurul noului său centru de 200 de milioane de euro din Clonee, în apropiere de Dublin, asigurând că este integral alimentat cu energie regenerabilă.
Piața de date și etica
Mediul nu este unicul motiv de preocupare legat de centrele de date: opacitatea și natura transnațională a comerțului de date aduc temerea că Irlanda ar putea să devină o placă turnantă de practici ilegale, asemenea scandalului Cambridge Analytica, companie acuzată că a exploatat datele personale a zeci de milioane de utilizatori de Facebook. Paul O’Neill, cercetător al Dublin City University, se teme în special de activitățile Amazon Web Services (platformă de servicii cloud). „Implicațiile etice ale găzduirii centrelor de date AWS în Irlanda sunt potențial enorme”, avansează el, în condițiile când serviciul de cloud al puternicului grup american Amazon, care prevede să-și extindă activitățile în Dublin, furnizează o tehnologie controversată de recunoaștere facială pentru poliția americană. „Aceste companii sunt sau au fost implicate într-o mulțime de controverse și dezbateri (...) cu privire la protecția vieții private, la ... încălcări ale protecției datelor personale și supraveghere”, subliniază O’Neill. Centrele de găzduire de date au însă și partizanii lor. Când Apple și-a retras proiectul, care urma să creeze și 150 de locuri de muncă, o mișcare numită „Athenry pentru Apple” a denunțat o „lovitură de măciucă”.