Credite ieftine după reducerea dobânzilor la depozite

Credite ieftine după reducerea dobânzilor la depozite

Bonificaţiile pentru economii vor scădea în următoarele săptămâni, urmate de dobânzile la împrumuturi, datorită FMI şi deciziei BNR.

Dobânzile depozitelor vor scădea brusc în următoarea perioadă, au anunţat reprezentanţii băncilor. Iar peste circa o lună, vom vedea şi dobânzi mai mici la acordarea creditelor.

Principala cauză este decizia de miercuri a Băncii Naţionale a României (BNR) de a reduce cu 0,5 puncte procentuale dobânda de referinţă, de la 10% la 9,5% pe an. De altfel, bonificaţiile la depozite au scăzut treptat în ultima perioadă, după ce dobânda medie din piaţa bancară (ROBOR) a scăzut de la 16% la 12% pe an, în special datorită acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ne-a declarat Ionuţ Dumitru, economistul- şef al Raiffeisen Bank.

Astfel, cei mai avantajaţi vor fi deponenţii care şi-au constituit depozite la termen de un an cu dobânzi fixe de circa 13%-15% pe an, ei beneficiind de bonificaţia promoţională pe tot parcursul anului. Cu cât perioada depozitului la termen scade, cu atât mai puţine avantaje asigură produsul. Aceasta deoarece, când veţi dori să vă reînnoiţi depozitul, dobânda va fi mai mică posibil şi cu până la 3 puncte procentuale, în funcţie de bancă. Cei mai dezavantajaţi sunt cei care au depozite cu dobândă variabilă, care se va reduce în următoarele săptămâni. Populaţia are de aşteptat

Potrivit lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, creditarea va fi reluată mai întâi pentru corporaţii. „Băncile sunt în limite tolerabile şi cele care au avut tendinţa să aibă o pondere mai mare a creditelor neperformante au avut grijă să se capitalizeze.

Personal, sunt mai îngrijorat de costul pe care şi l-au asumat în privinţa dobânzilor la depozite, foarte mari”, a declarat şeful băncii centrale. El a adăugat că sunt şi instituţii financiare care nu şi-au blocat deloc creditarea, totuşi, aceasta scăzând destul de mult.

„Excluderea pasivelor în valută ale băncilor cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii (RMO) va stimula creditul ipotecar şi de investiţii, chiar dacă va diminua rezerva valutară a BNR”, a mai spus guvernatorul. „Dezgheţul”, cel mai devreme în luna iulie

Datorită banilor de la FMI şi Comisia Europeană, BNR ar putea elibera o parte din RMO a băncilor, iar Finanţele nu vor mai atrage atât de multe fonduri de la bănci, spune Radu Gheţea, şeful Asociaţiei Române a Băncilor. În opinia sa, „băncile nu vor mai fi atât de interesate să atragă bani de la populaţie. Dacă nu vor plăti dobânzi mari la depozite, vor putea trece imediat la reducerea dobânzilor la creditare. Sunt convins că, în perioada următoare, vom asista la o reducere a dobânzilor în acest scenariu”, a precizat Gheţea.

În replică, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a spus că „reducerea RMO se va face treptat, nu dintr-o dată”, cu toate că banii FMI au intrat deja în rezerva băncii centrale.

Astfel, cel mai probabil, această decizie care va da undă verde creditării va fi luată la următorul Consiliu de Administraţie al BNR, de pe 30 iunie, când vom vedea adevăratul „dezgheţ” al creditării. ESTIMARE

Pauza speculaţiilor pe leu a dus la o schimbare a prognozei pe inflaţie

Vârful presiunilor speculative şi nespeculative pe cursul de schimb valutar a trecut, totodată şi politicile fiscale şi salariale sunt ceva mai adecvate decât în perioada anterioară, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„În aceste condiţi, reducerea relativă a riscului de depreciere a monedei naţionale, dar şi scăderea cererii au avut ca rezultat o revizuire în depreciere a prognozei pentru inflaţie pe 2009 până la 4,4% de la 4,5%”, a declarat acesta.

Banca centrală a revizuit în scădere şi prognoza pentru inflaţia de la finele anului 2010, de la 3,2% la 2,8%, în condiţiile în care ţinta pentru anul viitor a fost stabilită la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.

„Sunt suficiente motive să cred că dezinflaţia s-a instalat confortabil pentru următoarele trimestre. În primul trimestru, atât economia, cât şi inflaţia au plătit preţul necesar ajustării inevitabile a deficitului extern”, a mai spus Isărescu.

Potrivit acestuia, printre factorii determinanţi pentru inflaţia din primele trei luni s-au numărat deprecierea rapidă a monedei naţionale comparativ cu trimestrul anterior şi devansarea calendarului de majorare a accizelor pentru tutun. El a mai spus că sunt şanse ca inflaţia să fie mai mică decât cea estimată.

Ne puteți urmări și pe Google News