În timp ce o epidemie de coronavirus fără precedent a cuprins China în decembrie, președintele Xi Jinping a rămas în mare parte tăcut cu privire la criza de sănătate din cea mai populată țară din lume. Dar, în timpul discursului de Anul Nou, preînregistrat și difuzat sâmbătă de televiziunea de stat, cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong încoace a făcut un apel la unitate, apărându-și totodată modul în care a gestionat pandemia. Încercările partidului comunist chinez aflat la putere de a minimaliza și de a distrage atenția de la criza de sănătate din ce în ce mai gravă, care a urmat deciziei lui Xi de a renunța la aproape toate restricțiile Covidiu, reflectă daunele aduse credibilității sale în țară și în străinătate, chiar în momentul în care acesta se lansează într-un al treilea mandat la putere, au declarat experții, citați de Financial Times.

"De la izbucnirea epidemiei, am pus întotdeauna oamenii pe primul loc și viața pe primul loc, am aderat la prevenirea și controlul științific și precis, am optimizat și ajustat măsurile de prevenire și control în funcție de timp și situație și am maximizat protecția vieții și a sănătății oamenilor", a spus Xi Jinping. Xi a adăugat: "După eforturi grele, am depășit dificultăți și provocări fără precedent ... . Deși este încă o luptă, toată lumea muncește din greu cu perseverență, iar zorii sunt în față. Să muncim mai mult, perseverența înseamnă victorie, iar unitatea înseamnă victorie.”, a spus Xi. Experții văd însă un semn de slăbiciune în acest discurs: "Putem vedea foarte clar că Xi Jinping este grav afectat, în sensul că prestigiul și autoritatea sa au suferit enorm", a declarat Willy Lam, expert în politică chineză la Universitatea chineză din Hong Kong. "Afirmația sa potrivit căreia sistemul chinez este cel mai bun din lume este acum supusă unor îndoieli serioase".

Tăcerea oficială

Înainte de discursul de sâmbătă, Xi nu a abordat direct impactul pandemiei din ultimele trei săptămâni, chiar dacă infecțiile au atins noi recorduri, iar spitalele și crematoriile din întreaga țară s-au umplut de bolnavi, muribunzi și morți, scrie Financial Times. În schimb, în timp ce sute de milioane de oameni s-au îmbolnăvit de Covid-19, armata chineză a desfășurat manevre de război naval cu Rusia, a lansat a treia cea mai mare incursiune a forțelor sale aeriene în jurul Taiwanului și a zburat cu un avion de vânătoare la câțiva metri de un avion militar american în Marea Chinei de Sud. Vineri seara, Xi a avut o întâlnire virtuală cu președintele rus Vladimir Putin și și-a reafirmat sprijinul la 10 luni de la invazia Moscovei în Ucraina. China a raportat vineri doar un singur deces provocat de coronavirus pentru ziua precedentă, în ciuda previziunilor care sugerau că valul din această iarnă va provoca milioane de decese. Partidul a fost lăsat cu sarcina incomodă de a publica necrologuri pentru cadrele de vârf decedate, prea demne de luat în seamă pentru a fi ignorate. Propagandiștii de stat au repetat discursul banal al partidului, oferind puține explicații cetățenilor aflați în suferință.

Probleme în rândul elitei

Lam a declarat că pentru Xi, care anterior a susținut victoria asupra pandemiei, o amenințare pe termen lung "deosebit de dăunătoare" este faptul că răul este resimțit "nu numai de oamenii obișnuiți, nu numai de clasele defavorizate, ci chiar de cadrele superioare, de părinții acestora și de cadrele superioare pensionate”. În ciuda controalelor severe asupra disidenței publice, cenzorii chinezi s-au străduit să stăvilească valul de plângeri de pe rețelele de socializare. Cele mai multe dintre ele s-au concentrat pe lipsa de avertizare sau de pregătire a sistemului de sănătate chinezesc cu resurse limitate înainte de redeschidere. "Dacă [China] se deschide la sfârșitul anului, atunci care este motivul pentru care atât de multe orașe au fost închise timp de trei luni în acest an?", a declarat un utilizator al rețelelor de socializare. "De ce să alegem să deschidem iarna, când virusul este cel mai activ și sistemul imunitar al oamenilor este cel mai slab?". John Delury, expert în China la Universitatea Yonsei din Seul, a declarat că, "cel puțin", conducerea partidului se confruntă cu o "problemă narativă", și anume "cum explică publicului ce naiba se întâmplă”. "Se produc pagube serioase în ceea ce privește încrederea publicului", a spus el. "S-ar putea să nu vedem efectele imediate ale acestui lucru. Dar intră în calculul publicului cu privire la cât de competent este guvernul lor”. "Acesta este cel mai rău început posibil pentru cel de-al treilea mandat al lui Xi", a adăugat el. "Nu există nicio îndoială că acest lucru se răsfrânge asupra statura sa".

Încetinirea economică un motiv al schimbării

Schimbarea bruscă de luna trecută de la închiderile necruțătoare și testele în masă a urmat încetinirii creșterii economice în a doua cea mai mare economie a lumii, precum și frustrării publice crescânde față de aplicarea draconică de către oficiali a strategiei zero-Covidiu, care a culminat cu proteste publice rare în orașe din întreaga țară la sfârșitul lunii noiembrie. Yun Sun, director al Programului China la Stimson Center, un think-tank american, a susținut că moștenirea politică a politicii chineze de zero-Covid - inclusiv instituirea, longevitatea și relaxarea acesteia - ar submina încrederea în procesul decizional al lui Xi. "Întrebarea cea mai contestată este cel mai bun moment pentru deschidere și pregătirea pe care ar fi trebuit să o facă guvernul", a spus ea. "Nucleul nu este dacă Xi și-a pierdut credibilitatea pentru că a schimbat politica zero-Covidiu. În schimb, este: dacă schimbarea politicii era inevitabilă, [de ce] nu a făcut o treabă mai bună în pregătirea pentru consecințe?".