Tradiţional, finii merg la naşi, cu cadouri, după Scriptură, ca şi cei trei Crai de la Răsărit care au venit cu daruri la Prunc. Se mai colindă cu Steaua.
Cenuşa buşteanului care arde în sobă în noaptea de Crăciun este împrăştiată prin gospodărie şi livadă ca să fie belşug în noul an. Se dau înapoi lucrurile împrumutate.
Dacă în dimineaţa de Crăciun primul care intră în casă, grajd, prăvălie sau atelier este un bărbat înseamnă bunăstare şi noroc. Se lasă blidele de la masa de Crăciun nespălate până a doua zi – ca să fie sănătate şi femeile să nască uşor. Dacă la Crăciun este cald, de Sf Paşti va fi frig. „Colacul de Crăciun” s-a transformat în înmiresmaţii şi plinii de nucă cozonaci. Colacii aveau un pronunţat caracter oracular şi de magie sătească. Nu cred că şi cozonacii pot face acelaşi lucru...
Dar, de Crăciun poţi să rămâi cu gura cascată. Mai ales dacă te iei după media care împrăştie aiurea superstiţii foarte regionale, din Moldova, sau Ucraina, luate aşa cum se găsesc pe net, sau au fost pomenite în vreun sat din Ucraina, probabil. Mai citiţi şi voi o carte de folclor românesc! Dar nu este frumos să critici în ziua de Crăciun, Spiritul Crăciunului nu îmi dă voie, chiar dacă eşti indignat de prostia şi mediocritatea profesională. Rămâne pe altă dată, că multe am de spus!