Summit tensionat la Bruxelles, aseară, dedicat crizei imigrației, a doua zi după decizia Consiliului JAI de a introduce cote obligatorii pentru refugiați, în țările UE. Premierul maghiar, Viktor Orban, urma să le propună celor 27 de șefi de stat sau de guvern, un plan în șase puncte pentru rezolvarea situației dificile de pe continent.
Viktor Orban propune ca Grecia să lase forțelor de securitate ale UE sarcina de a-i apăra granițele; să se facă distincția între imigranți economici și refugiați, înainte ca ei să intre în Europa; să se adopte o listă a țărilor sigure, unde imigranții să fie returnați; iar cotele pentru refugiați să fie aplicate global, nu doar în UE.
Acuzații reciproce
Serbia a acordat, ieri, un ultimatum Croației să-și redeschidă granița pentru transportul de marfă, până la miezul nopții, amenințând cu luarea „măsurilor ce se impun”. Croația și-a închis toate punctele de frontieră cu Serbia, pentru a opri afluxul de imigranți, care a ajuns la 44.000 de persoane în șapte zile.
Pe de altă parte, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, spunea că Grecia şi Croaţia provoacă probleme importante - Grecia, prin incapacitatea de a-şi apăra graniţele, iar Croaţia prin nerespectarea reglementărilor europene și a solidarității, transportând mii de refugiaţi către Ungaria.
Securizarea granițelor
După Consiliul JAI de marți, Slovacia a avertizat că se va adresa Curții Europene de Justiție în problema cotelor obligatorii.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, declara, aseară, înainte începerii reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern din UE, convocată de urgență, că dezbaterea trebuie să se bazeze pe fapte, nu pe iluzii sau emoții.
Conflictele din Orientul Mijlociu, în special din Siria și Irak, nu se vor termina curând. Există opt milioane de refugiați în interiorul Siriei și patru milioane în țările vecine - așadar sunt milioane, nu mii, de potențiali refugiați, care vor să ajungă în Europa, a avertizat Tusk.
„Tot mai mulți refugiați își vor părăsi țara, nu tot mai puțini, mai ales dacă se simt invitați în Europa. Așa că întrebarea cea mai urgentă este cum să recâștigăm controlul asupra granițelor noastre externe?”, a spus Tusk.
Oficialul european a precizat că este nevoie de mai mult sprijin pentru refugiați, prin Programul Mondial pen-tru Hrană și UNCHR, mai mult sprijin pentru Liban, Iordania, Turcia și alte state din regiune, mai multă susținere pentru țările de la granița UE și întărirea controlului la frontiere prin Frontex și Europol. „Trebuie să pregătim un plan, care să fie planul nostru comun, să nu existe o majoritate și o minoritate”, a conchis liderul UE.
Contestație
Agentul României la Curtea de Justiție a UE a declarat că există posibilitatea ca România să conteste la Curtea de Justiție a UE, de la Luxemburg, cotele de refugiați stabilite în reuniunea JAI. Răzvan Horațiu Radu, subsecretar de stat în Ministerul de Externe, a declarat, pentru Hotnews: „La nivelul CJUE nu s-a făcut încă o analiză în acest sens, însă, conform procedurii interne, dacă ministerul de linie, în speță MAI, ne solicită, putem și noi analiza acest aspect. Tot conform procedurii interne, o asemenea decizie se ia în guvern”. Jean Asselborn, ministrul luxemburghez pentru migrație și azil, a anunțat: „Niciun stat membru UE nu poate refuza o decizie aprobată cu majoritate. Însă are dreptul să o conteste, iar Cehia intenționează să se adreseze CEJ”. Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus și el că țările care se opun cotelor obligatorii trebuie să accepte rezultatul votului din Consiliul JAI. „Știu că unele țări au fost împotrivă, dar au acceptat votul. Ne vom asigura că deciziile sunt implementate”, a spus el.