În cadrul unui team-building, un fost cadru al Airbus și-a pus astfel în pericol subordonații

Acțiunile de „team-building” sau de „team-booster” au ca scop crearea unor legături mai puternice în cadrul unei echipe de angajați. Aventurile și riscurile - controlate – împărtășite sunt apreciate că vor consolida legăturile între angajați și le vor dezvolta motivația profesională.

Însă când mintea unui manager e pe alături, pot apărea derapaje periculoase. Cum a fost cazul, în Franța, unui cadru de conducere din departamentul „management solutions” al gigantului aeronautic Airbus, care, în cadrul unei sesiuni de team-building, în Germania, și-a supus subordonații unui ultim test: să spargă mărunt o sticlă și să meargă desculți pe cioburi, scrie Ouest-France.

Toți au participat, mai puțin un angajat care a părăsit locul „cu lacrimi în ochi”, după ce a fost obligat, în fața colegilor, să-și explice refuzul de a merge desculț pe sticlă pisată. Astfel, a fost constrâns să-și anunțe colegii că „este purtătorul unei patologii”.

Medicina muncii și anchetă internă

A doua zi, angajatul s-a plâns celor de la medicina muncii pentru că a fost obligat să se justifice în fața echipei, dar și celor de la resurse umane de la Airbus, explicând că se teme de represalii din partea superiorului său pentru că s-a „desolidarizat” de grup.

Cel ce a organizat „testul” s-a apărat precizând că această experiență care, în opinia lui, nu prezenta pericol, nu a fost obligatorie.

Participanții au precizat însă „că unii s-au simțit obligați să participe sub presiunea grupului și că era evident că exista riscul de rănire”. Faptele s-au petrecut în 2014.

După ce Airbus a anunțat deschiderea unei anchete interne, scandalul a ajuns până la Curtea franceză de Casație. Pentru că, în urma anchetei interne a Airbus, un an mai târziu, compania aeronautică l-a anunțat pe managerul mersului pe cioburi de sticlă că a fost destituit.

Acesta din urmă a contestat în justiție sancțiunea ca una „fără cauză reală și serioasă” , estimând că durata dintre faptele ce i se impută și demitere a fost prea mare și că, în definitiv, Airbus ar purta răspunderea, ca angajator.

Potrivit lui: „angajatorul care solicită angajatului să supravegheze o activitate riscantă nu-l poate acuza de realizarea acestui risc în contextul acestei activități organizate în condițiile pe care le-a impus".

Argument inadmisibil pentru Curtea de Casație care a reținut că acesta nu a intervenit pentru a păstra integritatea fizică și psihică a colaboratorilor săi, cu încălcarea obligațiilor rezultând din Codul Muncii.

Team-building sau tam-tam aiurea

Bugetul anual consacrat activităților de team-building face parte din tabu-urile numeroaselor companii, potrivit myRHline. Unii angajați se simt bine la un team-building, în timp ce alți consideră acest exercițiu inutil și chiar insultător: nu văd cum activități recreative sau extreme au legătură cu o muncă mai eficientă la birou.

Kate Mercer, cofondator al cabinetului de consultanță Leders Lab, are o opinie tranșantă despre team-building: pentru ea, termenul evocă „o priveliște oribilă a oamenilor îngenuncheați pe podea bătând tam-tamuri într-o sală de conferințe sau construind turnuri Lego în timp ce încearcă să bată un record orar împotriva altei echipe”.

Destui specialiști spun că un team-building este pierdere de vreme și de bani.

Mai întâi că diferența între activitățile desfășurate în cadrul companiei și cele care se desfășoară în timpul team-building-ului sunt prea mari. În al doilea rând, din diferite motive, unele persoane încearcă sentimente de jenă, umilință și ridicol în timpul unui team-building.

Eroarea fundamentală pe care o fac organizatorii este să pretindă că totul va reveni apoi la normal.

Când colo, pentru unii angajați, activitățile de team-building accentuează decalajul dintre ei, colegii lor și angajatorul lor.

Unii dintre ei s-ar putea simți obligați să se prezinte la activități de team building pentru a fi văzuți mai bine.

Confuzia între echipă și socializare

Există și o confuzie între munca de echipă și socializare, din cauza naturii activităților propuse la team-building. Faptul de a-i forța pe angajați să relaționeze cu oameni pe care preferă să-i considere doar simpli colagi poate genera ostilitate și nu solidaritate, accentuând tesniunile în echipe și făcând sarcinile propuse în team-building mai dificil de realizat.

În momentul când team-building-ul ia forma unei competiți fără sens, opunându-i pe colegii de muncă, lucrurile pot lua o întorsătură neplăcută și periculoasă.

Ironia este că companiile nu au decât o unică viziune: ca angajații lor să coopereze mai bine, să lucreze activ în echipă, să-și împărtățească cunoștințele, străduindu-se să reușească împreună și să atingă un singur și unic obiectiv comun. Atunci de ce trebuie forțați să se înfrunte la evenimente competitive?