Evenimentul Zilei > International > Corporatiști obligați să meargă desculți pe cioburi de sticle sparte
Corporatiști obligați să meargă desculți pe cioburi de sticle sparte

Corporatiști obligați să meargă desculți pe cioburi de sticle sparte

În cadrul unui team-building, un fost cadru al Airbus și-a pus astfel în pericol subordonații

Acțiunile de „team-building” sau de „team-booster” au ca scop crearea unor legături mai puternice în cadrul unei echipe de angajați. Aventurile și riscurile – controlate – împărtășite sunt apreciate că vor consolida legăturile între angajați și le vor dezvolta motivația profesională.

Însă când mintea unui manager e pe alături, pot apărea derapaje periculoase. Cum a fost cazul, în Franța, unui cadru de conducere din departamentul „management solutions” al gigantului aeronautic Airbus, care, în cadrul unei sesiuni de team-building, în Germania, și-a supus subordonații unui ultim test: să spargă mărunt o sticlă și să meargă desculți pe cioburi, scrie Ouest-France.

Toți au participat, mai puțin un angajat care a părăsit locul „cu lacrimi în ochi”, după ce a fost obligat, în fața colegilor, să-și explice refuzul de a merge desculț pe sticlă pisată. Astfel, a fost constrâns să-și anunțe colegii că „este purtătorul unei patologii”.

Medicina muncii și anchetă internă

A doua zi, angajatul s-a plâns celor de la medicina muncii pentru că a fost obligat să se justifice în fața echipei, dar și celor de la resurse umane de la Airbus, explicând că se teme de represalii din partea superiorului său pentru că s-a „desolidarizat” de grup.

Cel ce a organizat „testul” s-a apărat precizând că această experiență care, în opinia lui, nu prezenta pericol, nu a fost obligatorie.

Participanții au precizat însă „că unii s-au simțit obligați să participe sub presiunea grupului și că era evident că exista riscul de rănire”. Faptele s-au petrecut în 2014.

După ce Airbus a anunțat deschiderea unei anchete interne, scandalul a ajuns până la Curtea franceză de Casație. Pentru că, în urma anchetei interne a Airbus, un an mai târziu, compania aeronautică l-a anunțat pe managerul mersului pe cioburi de sticlă că a fost destituit.

Acesta din urmă a contestat în justiție sancțiunea ca una „fără cauză reală și serioasă” , estimând că durata dintre faptele ce i se impută și demitere a fost prea mare și că, în definitiv, Airbus ar purta răspunderea, ca angajator.

Potrivit lui: „angajatorul care solicită angajatului să supravegheze o activitate riscantă nu-l poate acuza de realizarea acestui risc în contextul acestei activități organizate în condițiile pe care le-a impus”.

Argument inadmisibil pentru Curtea de Casație care a reținut că acesta nu a intervenit pentru a păstra integritatea fizică și psihică a colaboratorilor săi, cu încălcarea obligațiilor rezultând din Codul Muncii.

Team-building sau tam-tam aiurea

Bugetul anual consacrat activităților de team-building face parte din tabu-urile numeroaselor companii, potrivit myRHline. Unii angajați se simt bine la un team-building, în timp ce alți consideră acest exercițiu inutil și chiar insultător: nu văd cum activități recreative sau extreme au legătură cu o muncă mai eficientă la birou.

Kate Mercer, cofondator al cabinetului de consultanță Leders Lab, are o opinie tranșantă despre team-building: pentru ea, termenul evocă „o priveliște oribilă a oamenilor îngenuncheați pe podea bătând tam-tamuri într-o sală de conferințe sau construind turnuri Lego în timp ce încearcă să bată un record orar împotriva altei echipe”.

Destui specialiști spun că un team-building este pierdere de vreme și de bani.

Mai întâi că diferența între activitățile desfășurate în cadrul companiei și cele care se desfășoară în timpul team-building-ului sunt prea mari. În al doilea rând, din diferite motive, unele persoane încearcă sentimente de jenă, umilință și ridicol în timpul unui team-building.

Eroarea fundamentală pe care o fac organizatorii este să pretindă că totul va reveni apoi la normal.

Când colo, pentru unii angajați, activitățile de team-building accentuează decalajul dintre ei, colegii lor și angajatorul lor.

Unii dintre ei s-ar putea simți obligați să se prezinte la activități de team building pentru a fi văzuți mai bine.

Confuzia între echipă și socializare

Există și o confuzie între munca de echipă și socializare, din cauza naturii activităților propuse la team-building. Faptul de a-i forța pe angajați să relaționeze cu oameni pe care preferă să-i considere doar simpli colagi poate genera ostilitate și nu solidaritate, accentuând tesniunile în echipe și făcând sarcinile propuse în team-building mai dificil de realizat.

În momentul când team-building-ul ia forma unei competiți fără sens, opunându-i pe colegii de muncă, lucrurile pot lua o întorsătură neplăcută și periculoasă.

Ironia este că companiile nu au decât o unică viziune: ca angajații lor să coopereze mai bine, să lucreze activ în echipă, să-și împărtățească cunoștințele, străduindu-se să reușească împreună și să atingă un singur și unic obiectiv comun. Atunci de ce trebuie forțați să se înfrunte la evenimente competitive?