Sfântul Scaun, lipsit de venituri din muzeele sale și fără posibilitatea de a-și organiza colectele de donații, nu riscă, totuși, falimentul.
Vaticanul plătește bir noului coronavirus. Odată cu închiderea muzeelor sale și cu imposibilitatea organizării unor mari strângeri de donații, Sfântul Scaun este lovit puternic de criză și își vede veniturile scăzând drastic față de anul trecut
„Cu siguranță ne apropiem de anii grei”, prezice Juan Antonio Guerrero Alves, care conduce din ianuarie secretariatul pentru economie al Vaticanului.
Deficitul anual al Sfântului Scaun (serviciile papei) a fluctuat în general între 60 și 70 de milioane de euro timp de patru ani, precizează el.
Dar această gaură, deja considerată critică înainte de pandemie, ar trebui să se adâncească. Părintele Guerrero Alves evocă într-adevăr o ipoteză „optimistă” a scăderii veniturilor cu 25% pentru Sfântul Scaun din acest an, și o alta „pesimistă” , cu o scădere de 45%.
Cu toate acestea, „Vaticanul nu riscă falimentul” și nu ar trebui să fie comparat cu „o afacere” destinată profitului, a insistat preotul iezuit spaniol.
Obligați să strângă cureaua, serviciile Sfântului Scaun precum și micul stat Vatican au ținut să mențină locurile de muncă și salariile celor 5.000 de colaboratori.
Cu o singură excepție: capelanul care are grijă de organizațiile caritabile ale papei, cardinalul Konrad Krajewski, i-a invitat, la începutul lunii aprilie, pe cei 250 de membri ai ierarhiei Curiei Romane (aparatul administrativ) să cedeze leafa pe o lună pentru a-i ajuta pe cei care suferă de pe urma pandemiei, scrie Le Point.
Sunt șterse în acest an toate evenimentele programate, călătoriile, achizițiile, contractele provizorii, precizează părintele Augusto Zampini.
Zampini, ales de papă pentru a coordona acțiunea Vaticanului în timp de pandemie, recunoaște utilizarea temporară a „fondurilor de urgență”. Desigur, Vaticanul are un mare patrimoniu artistic și imobiliar, dar lichiditățile începe să se evapore.
Din mai multe motive: închiderea muzeelor din Vatican, amânarea strângerilor de donații, reducerile acordate la chirii comerciale, dar și scăderea inevitabilă a rentabilității investițiilor băncii Vaticanului.
În urmă cu o lună, cardinalul german Reinhard Marx - coordonator al unui grup de șase consilieri economici ai papei - a vorbit deja despre o „mare provocare financiară”, amintind că Sfântul Scaun „nu poate intra în datorii sau să crească impozite precum un stat”.
Muzeele din Vatican și-au anunțat viitoarea redeschidere (prin rezervare, cu portul obligatoriu al măștii de protecție și cu control de temperatură), dar mai ales pentru romani, în absența turiștilor străini.
Muzeele, închise la 8 martie, au primit aproape 7 milioane de vizitatori în 2019. Pe baza a aproximativ 100 de milioane de euro din vânzările de bilete, acest lucru ar presupune un deficit de 17 milioane de euro pe parcursul a două luni, neincluzând banii pierduți în urma închiderii magazinelor și vizitelor ghidate.
Site-ul catolic Acistampa calculează că pierderile totale legate de coronavirus ale Sfântului Scaun și statului Vatican ar putea ajunge deja la 25 de milioane de euro.
Sfântul Scaun deține aproximativ 3.000 de proprietăți, 2.400 de apartamente și 600 de afaceri sau birouri, o moștenire evaluată la aproape 3 miliarde de euro de către unii vaticaniști.