Unul dintre cei mai activi și creativi matematicieni din zilele noastre, John Horton Conway, autorul Jocului Vieții, cu numeroase realizări în domenii diverse ale matematicii și fizicii, a fost victima virusului ucigas Coronavirus.

Lasa in urma lui nu doar Jocul Vietii, ci si un numar impresionant de articole, carti si amintiri.

Pe 11 aprilie 2020 la 82 de ani s-a stins din viata John Horton Conway, matematician de origine britanica, profesor emerit la prestigioasa unuversitate Princeton. In iunie 2019 am avut prilejul sa petrec doua saptamani la Princeton, la Institute of Advanced Studies, pentru un proiect de mecanica cuantica, si cu acest prilej l-am cunoscut pe Simon Kochen, care impreuna cu Conway au publicat un articol extrem de interesant despre liberul arbitru si mecanica cuantica; nu am reusit sa il intalnesc pe Conway (mi-au spus ca nu se simtea prea bine).

Insa faptul ca acest matematician plin de energie, imaginatie si curiozitate pe langa minunatele descoperiri pe care le-a facut in domeniul matematicii, de la polinoame la teoria grupurilor, a publicat un articol despre liberul arbitru care se bazeaza pe existenta sau nu a variabilelor ascunse in mecanica cuantica demonstreaza cum pentru Conway nu existau subiecte interzise sau care sa nu-l intereseze.

M-am consolat la Princeton mergand la cafeneaua pe care o frecventa Conway – Small World caffee, unde mi-au spus ca il puteai intalni des dimineata discutand si expunandu-si ultimele idei. Din pacate nu l-am intalnit si nu voi mai avea prilejul sa-l intalnesc in mod direct – totusi,  cum studiile mele de mecanica cuantica, un experiment care incearca sa captureze semnale ale unei teorii „dincolo” de mecanica cuantica actuala (modele de colaps) au de-a randul lor legatura cu articolul lui Conway si Kochen despre liberul arbitru il voi mai intalni  asa cum poate i-ar fi placut: un Conway jucaus, care mai are inca multe de spus si multe demonstrat.

Ce ar putea fi spus despre Conway? A lucrat in atatea domenii, de la jocuri, la teoria nodurilor, de la polinoame la mecanica cuantica, incat este greu de ales. El este descoperitorul Monstrului – un grup cu un numar monstruos de simterii, dar si cel care a editat Atlasul  Grupurilor finite, un fel de biblie a matematicii in care sunt cuprinse toate grupurile simple cunoscute.

Poate insa Conway este cunoscut, mai ales de public, prin asa-numitul Joc al Vietii (Game of Life), la care a ajuns in incercarea de a raspunde la intrebarea: poate sa ia nastere viata in mod spontan din haos? Raspunsul lui Conway este Jocul Vietii – o serie de reguli extrem de simple ale unui joc care poate genera scheme care se autoreproduc si evolueaza precum viata.

Pentru cine este interesat in acest joc, care se poate juca chiar si pe o foaie de hartie cu patretele  cu boabe de orez, dar si pe telefoanele celulare sau pe computere, si chiar si la ora de fata se descopera noi scheme de „viata informatica” care evolueaza si se autoreproduce, mai multe informatii se pot gasi sub:  https://en.wikipedia.org/wiki/Conway%27s_Game_of_Life si cine are timp, mai ales in aceasta perioada de carantina, se poate distra cautand noi scheme de viata.

Conway ne-a lasat deci o mostenire extrem de bogata, un jucaus curios care a publicat articole cu 73 de coautori: multi dintre acestia sunt matematiciani faimosi, insa altii deloc – Conway a lucrat cu ei manat de curiozitate, asa cum si-a petrecut intreaga viata – construind obiecte simetrice cu care isi impanzea biroul dar si construind mental grupuri intr-un numar enorm de extradimensiuni.

COVID-19 continua sa ucida mii de oameni zilnic, printre acestia se afla si creatorul Jocului Vietii. Coronavirus, cea mai simpla forma de viata necelulara, l-a luat dintre noi.

Va continua insa prin ideile lui sa supravietuiasca, iar eu il voi intalni de fiecare data cand prin studiile mele de mecanica cuantica ma voi atinge de liberul arbitru imaginat de Conway.

Drum bun maestre!

Pentru mai multe informatii recomand minunata carte care i-a fost dedicata de Siobhan Roberts, biografia: Genius at play.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro