În contextul unor fluxuri migratorii tot mai intense și a presiunilor politice crescute, Uniunea Europeană se află într-un punct de cotitură în gestionarea migrației. Pactul pentru Migrație și Azil al UE, adoptat recent, reprezintă o încercare ambițioasă de a găsi o soluție comună la o problemă care a divizat statele membre timp de ani de zile.
Discursul președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, susținut la Consiliul European pe 17 octombrie 2024, evidențiază direcțiile în care Uniunea trebuie să se îndrepte pentru a face față acestor provocări. Roberta Metsola a subliniat în discursul său că adoptarea Pactului pentru Migrație și Azil reprezintă un progres semnificativ, după un deceniu de impas politic, dar a avertizat că succesul acestuia depinde în totalitate de implementarea sa rapidă și eficientă.
„Pactul oferă o cale de urmat, dar nu va funcționa dacă, în momente de presiune, subminăm ceea ce am construit împreună,” a spus Metsola, făcând apel la unitatea statelor membre în fața provocărilor comune. Această declarație este deosebit de relevantă în contextul în care unele state membre au exprimat rezerve cu privire la distribuirea responsabilităților legate de migrație și gestionarea solicitanților de azil. Implementarea Pactului, care include atât măsuri de protecție a granițelor, cât și mecanisme pentru returnarea celor care nu sunt eligibili pentru azil, este esențială pentru a evita blocajele politice și sociale din interiorul Uniunii.
Roberta Metsola. Sursa foto: Instagram/ Roberta Metsola
Italia, sub conducerea prim-ministrului Giorgia Meloni, a adoptat o poziție fermă, cerând măsuri stricte la nivel european. Recent, Italia a găzduit o întâlnire cu reprezentanți din 10 țări, printre care Danemarca, Olanda, Ungaria și Grecia, pentru a discuta o strategie comună de gestionare a migrației. Unul dintre propunerile avansate de Italia include crearea unor "centre de returnare" în afara Uniunii Europene, o soluție care ar facilita repatrierea imigranților.
În plus, Italia a încheiat un acord cu Albania pentru a trimite imigranți acolo pentru procesare, un model pe care UE îl ia în considerare pentru extindere. Meloni a subliniat și riscul unui nou val migratoriu din cauza instabilității din Liban, unde mulți refugiați sirieni s-au stabilit. Danemarca și Olanda s-au alăturat Italiei în susținerea unei politici restrictive față de migrație. Prim-ministrul danez, Mette Fredriksen, a declarat că „trebuie să fim foarte duri cu imigrația”, subliniind necesitatea unor măsuri stricte. În același timp, Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orban, a cerut o derogare de la politica comună de migrație a UE, alături de Olanda, în cazul unei revizuiri a tratatului.
Aceste poziții reflectă o tendință generală de întărire a retoricii anti-imigrație în Europa, alimentată de creșterea influenței partidelor de dreapta în țări precum Austria și Franța, unde tema migrației a devenit centrală în campaniile electorale.
Unul dintre cele mai discutate subiecte a fost propunerea Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, de a externaliza procedurile de azil către țări terțe, cum ar fi Senegal și Mali. Aceasta ar urma modelul acordurilor deja încheiate cu Tunisia, Egipt și Liban, în încercarea de a gestiona migrația în afara granițelor Europei.
„Von der Leyen a propus ca UE să exploreze modalități inovatoare de combatere a imigrației ilegale, fie că este vorba de externalizarea procedurilor de azil către țări din afara Europei, fie de crearea unor centre de returnare”, se menționează în concluziile summitului. Summitul a evidențiat și divergențele de opinie între statele membre ale UE cu privire la modul de abordare a migrației. Germania, de exemplu, susține implementarea timpurie a Pactului UE privind migrația și azilul, concentrându-se pe întărirea procedurilor la frontieră și pe responsabilitatea comună a statelor membre.
În contrast, Italia și alte țări preferă măsuri mai radicale, precum centrele de returnare în afara UE. Președinta Metsola a reafirmat importanța cooperării europene în implementarea Pactului UE și a avertizat că lipsa de unitate ar putea submina eforturile comune: „O abordare europeană coordonată este singura soluție reală pentru a asigura integritatea spațiului Schengen.
Pactul trebuie implementat rapid și eficient pentru a oferi un răspuns eficient comunităților aflate sub presiune.” Deși multe state europene au adoptat o poziție mai dură față de migrație, există și voci care cer soluții mai echilibrate. Spania a subliniat necesitatea asigurării unor „căi sigure și legale” pentru imigranți, considerându-le esențiale pentru a răspunde provocărilor demografice ale Europei, precum deficitul de forță de muncă și îmbătrânirea populației. Pentru Uniunea Europeană, provocarea rămâne aceea de a găsi un echilibru între securizarea granițelor și respectarea drepturilor umane, într-un context geopolitic tot mai complicat și marcat de presiuni politice interne.