Este numită copilul cu mâini de aur datorită talentului său. Cântă la pian și a câștigat mai multe premii la concursuri artistice naționale. Ioana Barbu are doar 12 ani și a trecut prin șocul unui eveniment care i-a marcat viața: tatăl ei a fost rănit în Afganistan. Acum, pentru el și pentru ceilalți camarazi ai părintelui său, aflați în suferință, micuța pianistă s-a alăturat artiștilor care susțin campania de strângere de fonduri pentru crearea primului Centru de Recuperare destinat miliatrilor răniți și va cânta la spectacolul„Suflet de Erou VII”.
Ioana Barbu, copila cu mâini de aur este o mică artistă care a câștigat numeroase premii dar care s-a și maturizat înainte de vreme. Tatăl ei, Marius Barbu, un militar în Armata României, din Focșani, a fost rănit în Afganistan. Pentru mulți dintre copiii de până-n 14 ani, Afganistan nu înseamnă decât o zonă, o denumire și atât. Pentru adulți, Afganistan este denumirea unei zone de conflict unde mulți militari români au avut de suferit. Pentru Ioana, care are doar 12 ani și este un copil sensibil, conștiincios, curajos, generos, corect, înseamnă durere și regret, înseamnă mult prea puțini ani petrecuți alături de tatăl ei, militar român cu trei misiuni în Teatru de Operații din Afganistan.
Centrul de Refacere, în clădirea liceului în care a învățat Regele Mihai
Acum, tatăl Ioanei este președintele Filialei Vrancea a Asociației Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie- Izvorâtorul de Mir” (A.M.V.V.D.), asociație care care luptă și strânge fonduri pentru primul Centrul de Recuperare, Refacere și Reabilitare al Veteranilor și Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații (CRRR-AMVVD), acolo unde militarii veterani ai teatrelor de operații să poată beneficia de terapie aproape de familie.
Centrul, primul de acest gen din Europa de Est, va fi găzduit de clădirea fostului Liceu Militar de pe lângă Mănăstirea Dealu, în care a studiat, pe vremuri, fostul suveran al României, Regele Mihai. Imobilul a fost dat în folosință gratuită de Primăria municipiului Târgoviște, pentru 49 de ani, Asociației Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”. Acestei inițiative s-a alăturat și Ioana, a cărei poveste emoționantă a fost relatată de AMVVD.
Spectacol caritabil
Pe 9 iunie 2018, la ora 18.00, AMVVD organizează la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, în curtea CRRR –AMVVD, spectacolul caritabil „SUFLET DE EROU VII”. Acolo, la eveniment, IOANA BARBU ne va încânta, pentru câteva minute cu melodiile “SILENCE ” de Beethoven și “LOVE STORY ” de Francis Lai.
La spectacol vor mai participa: Reprezentativa Armatei României, Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul", Trupa Maxim, Florin Chilian, RAOUL, Ovidiu Someș Purdea, Radu Ciordaș, Nicoleta Vasile, Simona Dinescu, Trifu și Târgoveții, Ansamblul artistic Sonțe, Ioana Barbu și Andra Maria Petre. Spectacolul va fi prezentat de Monica Ghiurco (Televiziunea Română).
SUFLET DE EROU alinat de copila cu mâini de aur
Povestea emoționantă a Ioanei a fost relatată de AMVVD, chiar de Ziua Copilului.
Ce poate fi în mintea unui copil când știe că tatăl ei este plecat departe. Numai numele Afganistan ne dă fiori, dar să știi că una dintre cele mai dragi persoane din viața ta se află acolo?!
Pentru mulți dintre copiii de până-n 14 ani, Afganistan nu înseamnă decât o zonă, o denumire și atât. Pentru adulți, Afganistan este denumirea unei zone de conflict unde mulți militari români au avut de suferit. Pentru Ioana, care are doar 12 ani și este un copil sensibil, conștiincios, curajos, generos, corect, înseamnă durere și regret, înseamnă mult prea puțini ani petrecuți alături de tatăl ei, militar român cu trei misiuni în Teatru de Operații din Afganistan.
Își aduce aminte că, unele dintre cele mai fericite momente ale acelei perioade erau cele în care suna telefonul și la celălalt capăt era tati. Acest lucru se întâmpla o dată pe zi și atunci legătura era foarte slabă. Așa era în 2008.
„Într-o zi, dis de dimineață, aproape de sfârșitul misiunii, a sunat telefonul. Ioana s-a trezit bucuroasă, crezând că este tati, dar nu era el, ci o doamnă care ne-a dat cumplita veste. Tati fusese rănit”, își aduce aminte Olga Barbu, mama Ioanei.
„Au fost ore de coșmar în care nu puteam să-mi ascund durerea, ochii plânși, teama zilei de mâine. Au fost zile în care copilul meu nu a mai văzut zâmbet pe fața mea, au fost săptămâni pline de tristețe…. ”, și brusc își oprește relatarea doamna Barbu. Nu mai poate continua. Resimte durerea din suflet, ochii i s-au împăienjenit de lacrimi iar glasul a devenit sugrumat și tremurat…. „Mă scuzați…”. Așa s-a terminat discuția cu Olga Barbu, mama Ioanei.
Ioana întreba mereu: „De ce mami este tristă? De ce tati nu mai vorbește ca înainte?” Întrebări care răscolesc micul suflet al copilului. Întrebări nerostite care chinuiesc zi de zi mintea copilului.
În scurt timp copila s-a maturizat brusc! Toate acestea au condus-o către pasiunea ei „pianul”, în care a găsit alinare. A devenit tăcută, s-a refugiat în muzică și și-a găsit un prieten, pe Maya – un cățeluș shi tzu – , care este mereu cu ea.
Învață bine și o atrag poveștile cu eroi. Are și ea eroul ei, și nu este unul imaginar, ci unul real. Pentru ea TATI este un EROU.
Din an în an a descoperit că îi place mai mult să cânte și nu a renunțat la pasiunea ei. Inimile părinților sunt încălzite în fiecare zi de acordurile pianului.
A înțeles mai bine decât mulți alții sacrificiul făcut de militarul veteran, de tatăl ei. Vrea, într-un fel, să-i dăruiască o parte din recunoștința purtată și luptă mereu să fie prima în tot ce face.
A câștigat mai multe premii la concursuri artistice: premiul I și II la Festivalul Muzicii Clasice, premiul II la Festivalul Elevilor Buzoieni, premiul I la Festivalul Concurs Național ,,Super Ministar”.
Are înregistrate două piese în albumul „Vocea pianului” alături de alți colegi coordonați de unul dintre cei mai devotați preofesori de pian Beatrice Stoian. A cântat cu pasiune, cu diverse ocazii, la Centrul Cultural și la Primăria din Râmnicu Sărat.