Raportul lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future „Zile de vineri pentru viitor”, relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.
Raportul privind riscul climatic asupra copiilor „conturează o imagine cumplită, aproape de neînchipuit”
Copiii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale.
The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.
Raportul arată că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu "risc extrem de ridicat".
Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației, potrivit UNICEF. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.
"Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil", a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.
România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior
În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.
În ceea ce privește pilonul din Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.
330 de milioane de copii trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore
Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:
-240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere; -330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale; -400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor; -600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori; - 815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb; - 820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură; - 920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă; -1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului .
Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre aceste riscuri climatice și de mediu, datele indică faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și să accentueze lipsurile copiilor.
Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore.
Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, cu toții vor plăti prețul cel mai mare
Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări "cu risc extrem de ridicat emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu "risc extrem de ridicat" la nivelul indicelui.
Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, copiii vor plăti prețul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puțin responsabile vor suferi cel mai mult, a afirmat Fore.
Copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală
Încă mai este timp pentru a acționa. Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii esențiale, precum apă și salubritate, sănătate și educație, poate crește simțitor capacitatea de supraviețuire a acestora în cazul unor astfel de pericole climatice}, transmite organizatia. UNICEF îndeamnă guvernele și companiile să asculte copiii și să prioritizeze acțiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră.
Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură și la boli, printre altele, avertizează UNICEF.
UNICEF, îndeamn pentru guverne şi companii
- Să crească investițiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării și a creșterii rezilienței acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii, comunitățile și persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apă, salubritate și igienă, serviciile de sănătate și educație.
- Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample și stringente. Țările trebuie să își reducă emisiile cu cel puțin 45% (față de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.
- Să ofere copiilor o educație pentru mediu și competențe ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbările climatice și îi pregătesc să facă față efectelor acestora. Copiii și tinerii vor resimți din plin consecințele devastatoare ale crizei climatice și ale nesiguranței apei, deși sunt cel mai puțin responsabili de acestea. Avem o datorie față de toți tinerii și față de generațiile viitoare.
- Să includă tinerii în toate negocierile și deciziile privind clima de la nivel național, regional și internațional, inclusiv în cadrul conferinței COP26. Copiii și tinerii trebuie să fie incluși în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.
- Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon și incluziv, astfel încât să nu fie compromisă capacitatea viitoarelor generații de a aborda și de a răspunde crizei climatice, scrie în raportul UNICEF.