Mai mulţi săteni mai înstăriţi din Gemenea, împreună cu preotul din sat, au pus mână de la mână şi i-au ajutat pe soţii Angela (38 de ani) şi Dumitru (74 de ani) Rusu să-şi înmormânteze creştineşte cei patru copii.

Aşa cum este obiceiul zonei, orice creştin din Gemenea este dus la groapă cu trâmbiţaşi. Nu şi copiii sub 10 ani, însă preotul a dat dezlegare, fiind vorba de un caz atât de dramatic. „Sunt trâmbiţaş din ’45 şi am fost la sute de înmormântări, dar patru copii n-am dus niciodată la groapă”, îşi face cruce Alexandru Mândrilă.

La un moment dat, din mulţimea de oameni adunată în faţa porţii familiei Rusu, o femeie a leşinat. Puţin după ora 13.00, trupurile neînsufleţite ale celor patru frăţiori au fost scoase din casă, imaginea păpuşilor în sicrie răscolindu-i pe toţi cei prezenţi.

Patru preoţi

Fetiţele, Ioana şi Paraschiva, erau îmbrăcate în rochiţe albe şi aveau diademe pe cap, simbolizând mireasa care nu a mai ajuns la altar. Bătrânii îşi făceau cruce şi spuneau că de când sunt nu au mai văzut aşa ceva.

„La război ce mai auzeai că au murit trei-patru odată, dar aşa ceva nu s-a mai pomenit”, îşi şterge lacrimile cu mâneca de la haină o femeie trecută de 80 de ani.

La funeralii a participat şi Irina (10 ani), cel de-al cincilea copil al soţilor Rusu, care, în momentul tragediei, se afla împreună cu mama sa, la cumpărături, prin sat.

A venit şi sora cea mai mare

De la Fălticeni, de la casa de tip familial în care a fost internată în urmă cu doi ani, a venit, însoţită de un reprezentant de la Protecţia Copilului, şi Elena (15 ani) sora cea mai mare, fata din prima căsătorie a Angelei Rusu, minora care nu a fost acceptată de tatăl ei vitreg, Dumitru Rusu, şi pe care, în 2008, l-a acuzat de viol, faptă însă neconfirmată la acea vreme.

În cortegiul funerar s-au aflat şi colegi de şcoală a celor două surori, Elena şi Irina, care învaţă la aceeaşi şcoală, Centrul Şcolar Câmpulung Moldovenesc.

„A vrut să se arunce în fântână”

În drum spre cimitirul aflat la circa trei kilometri, sătenii spuneau că, în ciuda handicapurilor de care suferă, soţii Angela şi Dumitru Rusu, ea oligofrenă, el cu deficienţe grave de vorbire şi de auz, şi în ciuda situaţiei precare financiare, cei doi trăiau din alocaţiile copiilor şi pensiile de handicap, în total puţin peste 600 de lei, lunar, copiii erau tot timpul îngrijiţi, îmbrăcaţi, semn că nu erau neglijaţi de părinţi.

„Fetiţa în vârstă de opt ani nu a intrat niciodată în acel sicriu, până în acea zi. A acceptat să se joace şi ea cu fraţii ei şi să se ascundă, să-l facă pe tatăl lor să-i caute. În acea ladă s-au jucat şi părinţii şi sora tatălui, de-a lungul anilor, şi nu s-a întâmplat nimic. Aşa s-a nimerit acum, să cadă capacul peste ei şi să se închidă”, îşi făcea cruce preotul paroh din sat, Alexandru Roşu.

Şocantă era şi mărturia unei vecine de-a soţilor Rusu, care povestea cât de mult suferă mama celor patru copii decedaţi, Angela Rusu.

„După ce i-a găsit morţi, a vrut să se arunce în fântână. Vai de ea, săracă… Numai în locul ei să nu fii. Nu vrea să mai mănânce nimic, nici apă să bea…”, le povestea altor săteni, Ana Paparuş.