Controversa încoronării de la Alba Iulia - 15 octombrie 1922. Evenimentul este citat ca o mare realizare, ca un simbol. Realitatea însă arată că și atunci s-a lăsat cu scandal.

S-a spus că ardelenii îi acuză pe răgățeni că sunt „mitici” iar „răgățenii” le zic ardelenilor că dacă nu erau ei, în veci nu s-ar fi unit cu România. Evident, unii ca Iuliu Maniu n-au prea sărit în sus de bucurie că s-a făcut România Mare. Controversa încoronării de la Alba Iulia o arată cu prisosință.

Controversa religioasă. De ce s-a preferat un baldachin încoronării în Catedrala ridicată într-un timp record?

Controversa religioasă este legată de religia lui Ferdinand. Constituția din 1866 prevăzuse că domnul, ulterior din 1881, regele trebuiau să fie crescuți în religia ortodoxă. Ferdinand era născut catolic și nu și-a schimbat religia vreodată. El a devenit principe moștenitor la 18 mai 1881 prin Pactul de Familie, deoarece Carol nu avea succesiune masculină. Avusese o singură fetiță decedată în primăvara anului 1874.

Căsătoria dintre Ferdinand de Hohenzollern și Mary de Edinburgh  a avut loc la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893 la Sigmaringen cu două slujbe, una romano-catolică și una anglicană. Așadar, cumva Constituția din 1866 a fost cumva ocolită. Carol, primul născut al lui Ferdinand și Maria, născut la 15 octombrie 1893 va fi botezat ortodox.

Încoronarea de la Alba Iulia a avut loc în 15 octombrie 1922. Pe 11 octombrie 1914, Ferdinand devenise rege iar pe 15 octombrie 1893 i se născue prințul moștenitor. Așadar, ziua nu a fost aleasă întâmplător. Carol se cam acoperise de ridicol în timpul Marelui Război dar principilor li se iartă multe. Controversa a fost lămurită print-o încoronare făcută în afara Catedralei Ortodoxe și a celei Catolice (unde e înhumat Iancu de Hunedoara) într-un baldachin.  Regele Ferdinand a primit Coroana lui Carol I, făcută din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna. Regina Maria a primit o coroană de aur, în stil bizantin. realizată după schițele desenate de pictorul Costin Petrescu. El s-ar fi inspirat din coroana soției domnitorului Neagoe Basarab, Despina Milița.

Controversa legată de Catedrala Ortodoxă

Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia s-a construit într-un timp record. Arhitectul ales a fost Victor Stephanescu (Ștefănescu) El proiectase mai multe edificii precum Moscheea Carol I din Constanța în 1910-1912. Lucrările au început la 28 martie 1921 și s-au finalizat în septembrie 1922. Catedrala nu a fost pictată. A fost sfințită la 8 octombrie 1922, cu Hramu, Sfinților Mihail și Gavril. Evident, Hramul a fost legat de marele unificator Mihai Viteazul.

A fost proiectată în stil bizantin, planul fiind cel de „cruce greacă înscrisă” al Catedralei Domnești din Târgoviște. Ea a purtat nunele de Catedrala Reîntregirii Neamului. În perioada comunistă, după interzicerea cultului greco-catolic s-a numit Catedrala Reîntregirii B.O.R.

La un moment dat, Ionel Brătianu, după realizarea încoronării ar fi abandondat planul pictării Catedralei. Își făcuse treaba, putea fi trecută așa în stilul „miticilor” lui Caragiale, la capitolul „realizări.”

Samoilă Mîrza luptă pentru pictarea Catedralei

Fotograful Marii Uniri, Samoilă Mîrza care și-a cheltuit toți banii după 1918 să editeze albume fotografice cu imaginile de la Marea Unire dar și cu imagini în care apăreau destinatarii albumului a oferit lui Ionel Brătianu și Familiei Regale câte un astfel de album. A făcut memorii, s-a zbătut la demnitarii români ca să se picteze Catedrala. A reușit în cele din urmă.

Așadar, un moment înălțător precum cel al Încoronării de la Alba Iulia a avut și el controversele lui.