Berlinul a stârnit uimire în Europa, când a anunțat că va intensifica controalele la frontierele cu vecinii săi, pentru a face față a ceea ce numește un val de imigrație ilegală. Astfel de măsuri înseamnă că circulația persoanelor și a mărfurilor în țară este acum supusă controalelor, ceea ce nu este cazul în mod normal între țările din Spațiul Schengen - un grup de state care au desființat oficial controalele reciproce la frontiere.
Zona include toate statele UE, cu excepția Irlandei și Ciprului, precum și a Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției. Datorită locației lor în peninsula italiană, San Marino și Vaticanul sunt membri de facto, deși neoficial. În ciuda anunțului de luni privind controale mai stricte, Germania nu este singura țară din Spațiul Schengen care a înăsprit recent securitatea la frontiere. Există cel puțin alte șapte țări din Spațiul Schengen care au reintrodus controalele temporare la frontiere.
Austria
Viena a reintrodus controalele la frontiera cu Republica Cehă până la 15 octombrie și cu Slovenia și Ungaria până la 11 noiembrie. La fel ca și în Germania, a fost luată decizia de a reduce imigrația ilegală și de a reduce presiunea asupra sistemului de azil, precum și de a opri amenințările teroriste proveniente din Orientul Mijlociu, în urma războiului dintre Israel și Hamas. Motivele includ și activitățile de spionaj în urma invaziei Rusiei în Ucraina și fraudele cibernetice.
Danemarca
Danemarca a consolidat securitatea frontierelor la toate granițele interne. La fel ca și în Norvegia, restricțiile vor fi în vigoare în perioada 12 mai - 11 noiembrie, "cu o atenție deosebită la granița terestră danezo-germană și la porturile daneze cu legături cu feribotul către Germania". Copenhaga s-a declarat îngrijorată de "amenințarea teroristă legată de conflictul dintre Israel și grupurile militante din Gaza și de profanările Coranului în 2023, care au creat o nouă atenție pe Danemarca ca obiectiv prioritar în rândul grupurilor militante islamice".
Franţa
Controalele de-a lungul tuturor frontierelor interne sunt în vigoare începând cu 1 mai și ar trebui să rămână valabile până la 31 octombrie. Decizia Parisului a fost motivată de "presiunea migratorie constantă la frontierele externe Schengen" și "creșterea semnificativă a trecerilor ilegale, în special din Turcia și din nordul Africii", precum și de "presiunea asupra sistemului de primire" și de "intensificarea amenințării teroriste". Măsura a fost aplicată și din cauza Jocurilor Olimpice și Paralimpice organizate în vară, care au adus milioane de persoane în Franța.
Italia
Polizia Italia. Sursa foto: Pixabay
Din cauza președinției G7 a Italiei și a riscului activităților teroriste "legate de turbulențele din Orientul Mijlociu și de posibilul risc de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii ilegale", Roma a consolidat securitatea frontierelor până pe 18 decembrie, potrivit Comisiei Europene. Însă, nu este clar ce frontiere sunt implicate. "Euronews" a contactat Ministerul de Interne pentru clarificări.
Norvegia
Din 12 mai, au fost limitate intrările în toate porturile conectate la Spațiul Schengen, iar controalele vor rămâne în vigoare cel puțin până pe 11 noiembrie 2024. Oslo a justificat măsurile prin "amenințarea crescândă pentru infrastructura critică, operațiunile de informații rusești care amenință exporturile de gaze norvegiene sau sprijinul militar pentru Ucraina".
Slovenia
Controalele la frontieră sunt în vigoare cu Croația și cu Ungaria. Acestea au fost introduse la sfârșitul lunii iunie din cauza evenimentelor sportive majore precum UEFA Euro 2024 din Germania și Jocurile Olimpice din Franța și se prevede să rămână în vigoare până pe 21 decembrie. Potrivit autorităților slovene, motivele includ și "instabilitatea tot mai mare din Orientul Mijlociu, agresiunea Rusiei în Ucraina, criminalitatea organizată și amenințările teroriste în general".
Suedia
Suedia se alătură țărilor scandinave, care au introdus controale între 12 mai și 11 noiembrie. Măsura "poate fi extinsă la toate frontierele interne", a declarat Comisia Europeană. Autoritățile suedeze au fost motivate în primul rând de atacul Hamas asupra Israelului și de ofensiva israeliană în Gaza, "care au crescut tensiunile în Suedia și în alte state membre, au crescut riscul violențelor grave și al atacurilor motivate de antisemitism, amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne". Articol de Alessio Dell'Anna (Traducerea-Rador)