Curtea de Apel București a respins, în primă instanță, ca inadmisibilă contestația la executare formulată de fostul primar al Constanței Radu Mazăre, împotriva deciziei de condamnare din dosarul Retrocedării Plajelor.

„Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul-condamnat M.R-Ș (n.r. - Mazăre Radu Stefan). În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de către stat. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.12.2019”, se arată în minuta Curții de Apel.

Mazăre a fost condamnat definitiv în acest proces la 9 ani de închisoare cu executare. În prezent, acesta susține că a fost judecat în lipsă și solicită rejudecarea cauzei.

Pe 11 noiembrie, ICCJ a i-a respins fostului edil o contestație în anulare, o altă cale extraordinară de atac împotriva aceleiași condamnări. După epuizarea tuturor căilor legale de atac prevăzute de legislația din România, Radu Mazăre se poate adresa CEDO, așa cum a și declarat. 

Radu Mazăre invocă prevederile articolului 466 din Noul Cod de procedură penală, care reglementează condițiile redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate.

„Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa”, potrivit articolului din NCpp.

Numai că tot această normă continua cu o prevedere care i-ar putea da peste cap planurile lui Radu Mazăre: „Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar”.

Fostul edil a susținut tot timpul că procesul retrocedării plajelor din Constanța a fost unul în care a fost implicat pe nedrept. După condamnare, Mazăre și-a susținut în continuare nevinovăția.

„Toate considerentele de condamnare a mea sunt clar împotriva jurisprudenței și deciziilor CEDO de până acum, dar, sigur, până voi ajunge să fiu judecat acolo voi face pușcărie. Eu consider că nu asta este justiție. E doar o bătaie de joc!”, a fost prima declarație a lui Radu Mazăre după repatrierea din Madagascar.

Pe de altă parte, magistrații Instanței supreme așteaptă răspuns la o adresă trimisă la Ministerului Justiţiei în care cereau lămuriri privind modul de interpretare a normelor Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională. Asta deoarece avocații lui Radu Mazăre au invocat faptul că acesta nu ar mai putea fi judecat deocamdată în alte dosare, în afara celui pentru care a fost repatriat din Madagascar.

„Radu Mazăre are şi calitatea de extrădat. În această calitate, supun Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dispoziţia referitoare la regula specialităţii. În opinia mea, există un principiu de la care nu ne putem abate, că persoana nu va fi nici urmărită, nici supusă unei restricţii a libertăţii pentru alte fapte anterioare predării. (…) Singurul remediu procesual e disjungerea sau încetarea procesului penal. La art. 74 există o excepție: statul care a predate consimte (n.r. – judecarea). Deci, trebuie emisă adresă către autoritățile din Madagascar. Nu se poate trece la judecata domnului Mazare.”, a arătat avocata fostului edil al Constanței, Ioana Focșa.

În data de 8 februarie 2019, Radu Mazăre a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

În acelaşi dosar, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost condamnat la 5 ani cu executare, aceeaşi pedeapsă primind şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu.

De asemenea, Dragoş Săvulescu, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost condamnat la 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare, iar notarul Jean Andrei, soţul preşedintei Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a primit 2 ani închisoare cu suspendare.

Alte condamnări: Constantin Racu (şeful Direcţiei Administraţie Publică) - 6 ani şi 10 luni închisoare, Daniela Ramona Dospinescu (şefa Direcţiei Patrimoniu) - 7 ani şi 6 luni închisoare, Ion Marica (şeful Direcţiei Tehnic-Investiţii) - 5 ani.