La discuțiile președintelui cu partidele au fost ignorate toate problemele sensibile

După consultări, atât liderii politici, cât și președintele Klaus Iohannis, s-au arătat încântați de acest eveniment. „Cred că este un pas, un nou pas făcut spre altfel de politică, o politică a normalității. Următorul pas sigur este, sigur, ca aceste discuţii să se şi concretizeze”, a spus Iohannis. Totuși, față de cele convenite la consultările din ianuarie, nu s-au obținut progrese.

Nicio garanție că abuzul de imunitate nu continuă

În legătură cu parlamentarii scăpați de DNA, șeful statului a ridicat din umeri. „Preşedintele nu poate să ceară garanţii partidelor, dar, din discuţii, am ajuns la concluzia că se doreşte o accelerare şi o transparentizare. Aştept rezultatele!”, a răspuns Iohannis. El a fost întrebat ce părere are despre faptul că trei solicitări ale DNA au fost respinse, doar în ultima sesiune parlamentară.

Totuși, șeful statului a punctat că „lucrurile s-au mișcat”, întrucât prevederile procedurale referitoare la ridicarea imunității, din statutul deputaților și senatorilor, au fost puse în acord cu Constituția.

Împrumuturile rămân legale

Deși șeful statului a criticat prevederea din Legea finanțării partidelor, potrivit căreia aceste structuri ar putea primi împrumuturi, Parlamentul a menținut-o.

Singura modificare adusă după ce Iohannis a cerut rediscutarea proiectului a fost că toate aceste împrumuturi vor fi prin sistemul bancar, eliminând posibilitatea ca ele să fie acordate în numerar. Când a cerut reexaminarea legii, președintele României aprecia că această formă de finanțare poate „să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât și pentru donații (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată”.

Un alt obiectiv stabilit în ianuarie 2015, și rediscutat la Cotroceni acum o săptămână, a fost elaborarea unei legi care să faciliteze votul Diasporei. PNL a depus propriul proiect, dar acesta nu a intrat în dezbaterea Comisiei de Cod electoral. Condiția pusă de premierul Ponta pentru a-l sprijini este ca alegerile în Diaspora să fie organizate de către AEP, nu de Guvern.

În ceea ce privește alegerile locale, PNL și PSD s-au înțeles ca primarii să fie aleși dintr-un singur tur, deși mai multe ONG-uri au criticat prevederea, arătând că acest sistem îi va favoriza pe edilii aflați în funcție, care vor fi realeși cu o majoritate simplă. Societatea civilă a protestat și la alegerea indirectă a președinților de consilii județene, de către consilierii județeni, așa cum au convenit liberali și social-democrații. Cât despre legea alegerilor parlamentare și reducerea numărului de deputați și senatori, nu s-a înregistrat niciun progres.

Liberalii nu au mai susținut pensiile aleșilor

Ca și premierul Victor Ponta, președintele Klaus Iohannis nu a luat o atitudine clară față de proiectul de lege privind pensiile parlamentarilor. Liderul deputaților liberali, Ludovic Orban, a spus că, la consultările de la Cotroceni, problema a fost abordată doar „tangențial”. Delegația PSD nu ar fi discutat deloc pe această temă, potrivit premierului Victor Ponta. „După știința mea, nici nu s-au lămurit parlamentarii dacă o inițiază sau nu; cine rămâne pe liste și cine se retrage (...) Aștept să văd ce se întâmplă în Parlament”, a spus președintele. La doar o zi după această declarație, aproape toți liberalii care au susținut proiectul legii pensiilor, mai puțin Radu Zlati, și-au retras semnăturile.