După ce a reziliat contractul cu executantul tronsonului Cernavodă - Medgidia, Ministerul Transporturilor a anunţat, ieri, că lasă şi porţiunea Moara Vlăsiei - Ploieşti fără constructor.

După ce, săptămâna trecută, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a anunţat rezilierea contractului cu firma franceză Colas, care urma să construiască tronsonul de autostradă Cernavodă- Medgidia, ieri a venit rândul consorţiului format din companiile Spedition UMB - Euroconstruct Trading - PA & CO Internaţional să piardă contractul cu statul, notificarea în acest sens fiind deja trimisă.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) îi reproşează consorţiului controlat de Dorinel Umbrărescu, Dan Besciu şi Costel Căşuneanu, care câştigase licitaţia de atribuire a lucrărilor pentru tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, că a crescut preţul de execuţie cu 47% faţă de înţelegerea iniţială. Asta în contextul în care şantierul stagnează şi este, practic, părăsit.

Boagiu: "Nu mai plătim constructori fără rezultate"

Ministerul Transporturilor nu mai poate tolera comportamentul unor companii precum Colas sau consorţiul de pe Moara Vlăsiei-Ploieşti care nu fac altceva decât să ceară bani, fără să respecte termenele-limită agreate în contracte, a declarat, ieri, Anca Boagiu, ministrul transporturilor, la Forumul "Infrastructura inteligentă în Europa de Sud-Est", organizat de Forum Invest şi susţinut de Evenimentul zilei.

La forumul care se desfăşoară timp de două zile la Bucureşti participă responsabili de infrastructură din întreaga regiune.

Din 2007 şi până acum, consorţiul amintit a încasat de la stat deja 671 de milioane de lei, potrivit reprezentanţilor CNADNR. Ei spun că porţiunea Moara Vlăsiei- Ploieşti face parte din coridorul IX Pan-European, iar lucrările de construcţie, demarate în vara anului 2007, pentru cei 42,5 kilometri de drum, sunt evaluate la 238 de milioane de dolari.

"Semnalul trimis de autorităţi este unul clar şi anume că nu vor mai fi acceptate întârzieri la termene sau solicitări de bani în plus din partea constructorilor", precizează Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor în Construcţii.

El se aşteaptă ca şi alte contracte să fie reziliate în viitor, însă trebuie analizate cu atenţie atât argumentele autorităţilor, cât şi cele ale antreprenorilor pentru a se sesiza dacă deciziile sunt juste.

Controale, la sesizarea transportatorilor

Verificările asupra situaţiei din teren la principalele şantiere ale proiectelor de drumuri au fost cerute de Anca Boagiu în luna decembrie 2010, în urma unor declaraţii făcute de Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport. El reproşa statului, la acea vreme, că în 2009, în urma unor negocieri total dezavantajoase cu constructorii de autostrăzi şi drumuri, bugetul a pierdut aproape 75 de milioane de euro. "Este de aşteptat ca şi alte contracte al unor proiecte de segmente de autostrăzi şi drumuri să fie reziliate în viitor." LAURENŢIU PLOSCEANU, preşedinte Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii MĂSURI DE SIGURANŢĂ

Noi reguli pentru constructorii de autostrăzi

Anca Boagiu, ministrul transporturilor, a anunţat că noile contracte care vor fi semnate pentru execuţia celor 183 de kilometri de autostradă de pe Coridorul 4 vor fi supuse unor noi reguli. Astfel, nu va mai fi posibilă majorarea cu mai mult de 10% a preţului specificat în contract, ca urmare a actualizării indicilor statistici.

Totodată, constructorii care vor întârzia cu termenele vor fi penalizaţi cu până la 500.000 de euro.

Mai mult, în ceea ce priveşte programul de execuţie, antreprenorul îi va remite inginerului un program de lucru detaliat în termen de 28 de zile de la data de începere a lucrărilor şi va remite programe actualizate la intervale nu mai mari de trei luni.

De asemenea, antreprenorul va fi obligat să ia măsuri pentru întocmirea documentaţiei complete pentru obţinerea autorizaţiei de construire, în caz contrar fiind aplicate penalităţi.

În privinţa ritmului evoluţiei lucrărilor, controlul progresului acestora se va face printr-un sistem de puncte de referinţă, care va permite urmărirea facilă a progreselor şi identificarea întârzierilor.