Consiliul Concurenţei analizează impactul ordonanţei creditelor

Consiliul Concurenţei analizează impactul ordonanţei creditelor

Inspectorii instituţiei vor realiza, timp de şase luni, un studiu pentru a vedea dacă OUG 50/2010 a condus la scăderea dobânzilor la împrumuturi şi la o mai mare mobilitate a clienţilor.

Efectele Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010 privind creditele populaţiei vor fi analizate de Consiliul Concurenţei. Studiul de impact va fi realizat pe o perioadă de şase luni, potrivit preşedintelui instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

"În şase luni , dorim să facem o analiză a impactului ordonanţei pentru a vedea dacă există o intensificare a concurenţei între bănci (scăderea dobânzilor, o mai mare mobilitate a clienţilor). Vrem să analizăm evoluţia Dobânzii Anuale Efective (DAE), în special la creditele în curs, dar şi diferenţa DAE la creditele în curs faţă de cele noi", a explicat Chiriţoiu, într-un interviu acordat EVZ. OUG 50, visul spulberat al clienţilor nemulţumiţi

OUG nr. 50/2010, care a intrat în vigoare în vara anului trecut, a dat multe speranţe zecilor sau chiar sutelor de mii de clienţi care se aşteaptau ca odată cu această reglementare să obţină rate mai mici sau măcar o îngheţare a acestora la creditele aflate în derulare. Visul acestora s-a spulberat după ce experţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene au condiţionat acordul de împrumut de modificarea OUG.

Parlamentarii au aprobat până la urmă actul normativ în forma dorită de instituţiile financiare, mai ales la presiunea băncilor care estimau pierderile din sectorul bancar între 400 şi 900 de milioane de euro dacă legea se aplică şi la cele opt milioane de credite aflate în derulare.

"Obiectivul OUG a fost atins"

Cu toate acestea, Bogdan Chiriţoiu spune că obiectivul urmărit de Consiliul Concurenţei prin adoptarea OUG nr. 50/2010 a fost atins, respectiv crearea unui mecanism menit să faciliteze creşterea concurenţei între furnizorii de servicii bancare, prin creşterea mobilităţii clienţilor.

"Prin eliminarea, după caz, limitarea cuantumului comisionului de rambursare anticipată la aproape toate categoriile de credit, inclusiv la cele aflate în curs de derulare, s-a permis clienţilor să îşi poată schimba furnizorul de servicii financiare mult mai uşor, fără costuri adiţionale, şi astfel să profite de cea mai avantajoasă ofertă privind împrumuturile de pe piaţă", explică Bogdan Chiriţoiu.

El spune că, în acest fel, s-a creat o presiune concurenţială asupra băncilor, care a avut drept rezultat scăderea dobânzilor oferite la credite şi o amplă acţiune de atragere a clienţilor altor bănci concurente.

Acces uşurat la refinanţare pentru bun-platnici

Potrivit şefului Consiliului Concurenţei, un alt efect benefic al Ordonanţei creditelor este acela că a uşurat accesul la refinanţare. "O altă prevedere importantă în favoarea creşterii concurenţei pe piaţa serviciilor financiare de retail o reprezintă cea referitoare la facilitatea refinanţării clienţilor bun-platnici", crede Chiriţoiu.

De altfel, preşedintele instituţiei a estimat încă din toamna anului trecut un boom al refinanţărilor în 2011 ca urmare a aplicării OUG nr. 50/2010.

BILANŢ 2010

Doar jumătate din anchetele mai vechi de 3 ani au fost finalizate

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spune că în acest an vrea ca instituţia să finalizeze inve stigaţiile mai vechi de trei ani. În 2010, instituţia a terminat doar jumătate din anchetele deschise în urmă cu trei-patru ani.

EVZ: Ce anchete vechi (deschise în anii trecuţi) estimaţi că vor fi finalizate în 2011? Bogdan Chiriţoiu: În 2010, am reuşit să închidem 10 mai vechi de trei ani. Astfel că, la ora actuală, din 64 de investigaţii în curs, mai sunt 10 mai vechi de trei ani şi sperăm ca în 2011 să finalizăm cea mai mare parte a acestora. Cu certitudine, în prima parte a anului vom finaliza investigaţiile pe piaţa telecomunicaţii, cele din domeniul farmaceutic….

Câte investigaţii au fost deschise în 2010 de Consiliul Concurenţei? În 2010 au fost declanşate 24 de investigaţii (faţă de 32 în 2009 şi 14 în 2008), din care 19 au fost declanşate din oficiu ( 28 în 2009 şi 10 în 2008).

Investigaţiile vizează piaţa energiei, piaţa ţigaretelor, piaţa distribuţiei adezivilor şi mortarelor pentru polistiren, piaţa serviciilor de transport în regim de taxi, piaţa serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru căldură, pe pieţele comercializării de echipamente electrice şi electronice şi a gestionării deşeurilor acestora, piaţa distribuţiei centralelor termice, cazanelor, boilerelor (şi accesoriilor pentru acestea).

Câte au fost deschise prin programul de clemenţă? În ceea ce priveşte programul de clemenţă, am acordat prima imunitate la amendă companiei în cadrul investigaţiei pe piaţa taximetriei din Timişoara. În urma investigaţiei, s-a constatat că 11 companii cu activitate de dispecerat şi operatori exclusivi de taximetrie au participat la o înţelegere privind majorarea tarifelor pentru serviciile de transport persoane în regim de taxi.

Câte anchete aţi reuşit să finalizaţi în 2010 comparativ cu anii trecuţi? Anul trecut au fost finalizate 18 investigaţii care au avut ca obiect încălcarea legii concurenţei şi 2 investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei/anchete sectoriale. În 2009 au fost finalizate 6 investigaţii ce avut ca obiect încălcarea legii concurenţei şi 3 investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei/anchete sectoriale, iar în 2008 au fost finalizate 8 investigaţii. Cele două investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei/anchete sectoriale: pe piaţa serviciilor de transport maritim şi pe piaţa laptelui.

Care este valoarea totală a amenzilor aplicate în 2010 de Consiliul Concurenţei? Valoarea totală a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei, până în acest moment, este de 131,9 milioane de lei (aproximativ 30,9 milioane de euro), faţă de 8,7 milioane de lei (2,3 milioane de euro) în 2009 şi 113,2 milioane de lei (30,7 milioane de euro) în 2008.

Care sunt cele mai mari amenzi şi cui au fost aplicate? Cea mai mare amendă a fost aplicată Companiei Naţionale Poşta Română - 103 milioane de lei (24 de milioane de euro), iar pe locul secund se află Raiffeisen Bank, cu 14 milioane de lei pentru furnizarea de informaţii inexacte în cadrul investigaţiei privind piaţa românească a serviciilor bancare şi interbancare.