Postul public regional „TV-Găgăuzia” și postul local „ATV” au fost sancționate pentru răspândirea dezinformării cu 100.000 de lei. În ședința de azi, 26 aprilie 2024, Consiliul Audiovizualului (CA) a amendat cu 60 000 de lei. Și, respectiv, 40 000 de lei serviciile media „TV-Găgăuzia” și „ATV”. Pentru admiterea dezinformării, a discursului care incită la ură și nu au asigurat securitate informațională.

Postul public regional „TV-Găgăuzia” s-a ales cu o amendă de 60 de mii de lei

Într-o postare pe pagina sa de socializare, președinta CA, Liliana Vițu a scris. „Astăzi, 26 aprilie, Consiliul Audiovizualului a aplicat, pentru prima dată, sancțiuni legate de răspândirea dezinformării. Postul public regional „TV-Găgăuzia” s-a ales cu o amendă de 60 de mii de lei. Deoarece pe parcursul unei săptămâni a diseminat narațiuni cu mesaje susceptibile de a constitui dezinformare legat de: pretinsul drept al regiunii găgăuze la autodeterminare externă. Dar și distrugerea Găgăuziei, CSI - cea mai mare piață de desfacere, pierderea limbii și a identității moldovenilor, pierderea statalității și a valorilor tradiționale, scindarea ortodoxiei, Uniunea Europeană=NATO=război”.

Televiziunile din Găgăuzia au creat o platformă pentru exprimarea mesajelor cu elemente de discriminare

Postul public regional „TV-Găgăuzia” a reflectat, pe 2 februarie 2024, subiecte referitoare la de împlinirea a zece ani de la desfășurarea în anul 2014 a unui referendum. Ce privelte orientarea politicii externe a regiunii, declarat ilegal de instanța de judecată, buletine de știri, programele audiovizuale. Și transmisiuni în direct despre evenimentele dedicate referendumului.

În urma analizei conținuturilor, s-a atestat că serviciul media public regional de televiziune „TV-Găgăuzia” și postul privat „ATV” au pus la dispoziție o platformă prin care persoane publice, formatori de opinie și activiști civici au exprimat opinii și au transmis mesaje cu elemente de discriminare. Incitare la ură, cultivarea extremismului, dezbinarea societății și dezinformare.

Prin imagini și simboluri televiziunile din Găgăuzia intenționează să fortifice în mintea oamenilor ideea „lumii ruse”

Emisia din 2-8 februarie 2024 a postului „TV-Găgăuzia” a fost dedicată referendumului din februarie 2014 și Zilei Unității Populare. O sărbătoare cu aceeași denumire existând în Federația Rusă, și utilizează același slogan. Astfel, transferul de imagine și de simboluri este evident, și la el se apelează în mod conștient și intenționat pentru ca să fortifice în mintea oamenilor ideea de diferență/divergență în raport cu Republica Moldova, și de apropiere de spațiul lumii ruse.

Ce vizează subiectul

Subiectul este de interes public, și vizează în mod direct securitatea națională a Republicii Moldova, având în vedere faptul că în discuție este adusă integritatea teritorială a statului și suveranitatea poporului. Au fost puse în discuție subiecte precum lipsa democrației în Republica Moldova, nefuncționarea legislației naționale, închiderea de guvernarea actuală a serviciilor media audiovizuale de televiziune. Lipsa dialogului dintre populația autonomiei și puterile centrale, dependența guvernării actuale de România, intențiile României de a anexa Republica Moldova, intențiile guvernării actuale de a distruge Republica Moldova.

 

Potrivit CA, a fost difuzată rubrica „Глас Народа” (n.r. Vocea poporului) – un vox populi dedicat referendumului din 2014, în care nu se aud întrebările adresate oamenilor. (Normele de conduită profesională recomandă păstrarea și difuzarea întrebărilor). Se poate observa că respondenții au confirmat cele spuse de jurnalistă. Ceea ce indică faptul că întrebările acordate au inclus și răspunsul sugerat. În plus, respondenții au avut aceeași părere despre cele puse în discuție. Ceea ce nu contribuie la liberă formare a opiniilor.

Persoanele publice și activiștii din autonomie susțin repetat că autoritățile centrale îi discriminează pe găgăuzi

Potrivit analizei CA, este o narațiune principală, invocată în timpul discursurilor, pe care s-au bazat cei mai mulți vorbitori. Repetarea ciclică a acesteia, încă din 2014 (rezultă din înregistrările de arhivă), contribuie la răspândirea fricii, a sentimentelor de nesiguranță și neîncredere în instituțiile statului. De această dată în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului din 2024 privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Persoanele publice și activiștii din autonomie repetă faptul că autoritățile centrale îi discriminează pe găgăuzi. Fără să prezinte argumente concrete cu referire la aceste afirmații.

CA a constatat că mesajul despre „distrugerea” Găgăuziei de autoritățile centrale este transmis în toate conținuturile audiovizuale monitorizate, fără a face referire la fapte concrete și cu argumente.

Narațiunile false a televiziunilor din Găgăuzia

Chiar dacă în anumite momente vorbitorii subliniază faptul că regiunea autonomă este parte a Republicii Moldova și că aceasta nu se vede altundeva decât în statul nostru, ideea de separatism transpare mult mai accentuat în discursurile persoanelor publice și ale activiștilor civici, prezentând neîncetat poporul Găgăuziei ca pe un organism aparte care locuiește pe un teritoriu care li se cuvine de drept și care face o favoare populației majoritare conviețuind cu aceasta și dându-i lecții de democrație și demnitate. De asemenea, vorbitorii utilizează în mai multe rânduri sintagma „Republica Găgăuză” pentru a califica autonomia.

Moderatoarele programelor și a forumului au neglijat obligația de a interveni pentru echilibrarea declarațiilor făcute de invitați, neavând la bază informații verificate ori surse sigure. Acest fapt poate induce în eroare publicul, îi poate manipula percepția și poate crea premise pentru formarea unei viziuni distorsionate asupra realității, ceea ce denotă lipsa bunei-credințe din partea furnizorului de servicii media.

Ce prevede Curtea Constituțională

Datele Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova arată că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-noiembrie 2023 au avut o pondere de 65,2% din totalul exporturilor, cele mai mari volume având ca destinație – România.

Curtea Constituțională a stabilit încă în 2013 că limba română, sintagma care figurează în textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, prevalează în raport cu denumirea din articolul 13 din Constituție.

O altă narațiune intens promovată în autonomia găgăuză este cea legată de pierderea statalității Republicii Moldova. Această narațiune are două ținte de bază. Una din ele datând încă din anii 90, când Republica Moldova a devenit stat independent după destrămarea Uniunii Sovietice. Și anume – România și pericolul reunificării. Cu timpul, acestei ținte i s-au adăugat elemente legate de Uniunea Europeană și Occident ca forțe care influențează în mod decisiv procesele din Republica Moldova „dar cei care stau acolo sus ei se gândesc cum să distrugă Moldova… Ei nu vor să lichideze doar autonomia, dar și statul nostru – Moldova.”

Familia ca parte a valorilor tradiționale

Al doilea element al narațiunii ține de valorile tradiționale pe care R. Moldova le-ar fi pierdut odată cu apropierea de UE și Occident. Vorbitorii propagă, în context, mesaje de intoleranță, discriminare și chiar ură în raport cu ceea ce ei consideră contrar valorilor tradiționale.

Nu în ultimul rând, familia ca parte a valorilor tradiționale este evocată în mai multe rânduri atât de persoanele publice și activiștii civici prezenți în cadrul programelor audiovizuale supuse controlului. Cât și de moderatoare, care insistă pe faptul că persoanele care se află astăzi în fruntea statului (fără a da nume), nu au cum să înțeleagă ce înseamnă valori familiale. În condițiile în care nu au familie.

Mesaje care dezinformează repetate  în Găgăuzia timp de 20 de ani

Inițiatoarea controlului, vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a spus că: raportul argumentează, prin metodologia care evaluează cazurile de dezinformare. Că materialele difuzate în acea săptămână au corespuns definiției de dezinformare din CSMA. Au fost demonstrate trei elemente: caracterul fals sau înșelător al informației. Dezinformarea prin asta și este periculoasă, că anumite mesaje conțin un amalgam de elemente care pot fi adevărate. Dar ambalate de așa manieră încât să inducă în eroare publicul, și exact asta se face prin narațiunile care sunt prezente în raportul CA. Aceste informații au fost distribuite cu intenție, având în vedere că s-a știut că este un eveniment și ce se va întâmpla acolo, cu atât mai mare era responsabilitatea furnizorului să protejeze publicul de astfel de mesaje. Aneta Gonța a mai spus că jurnaliștii erau obligați să explice anumite lucruri, să contextualizeze. Să facă un lucru jurnalistic, etic și corect de explicare a mesajelor care au fost transmise.

„Noi am vrut să vedem contribuția furnizorului public la coeziune”

„Nu GRT este responsabil de ce au spus anumiți actori politici sau activiști civici, dar având în vedere faptul că vorbim despre anumite personalități publice, ale căror afirmații și declarații au fost dezmințite în nenumărate rânduri, cu atât era mai mare responsabilitatea furnizorului să explice oamenilor și să se dea toată informația de context”, a explicat Gonța. Potrivit ei, al treilea element al dezinformării este că aduc atingere securității naționale.

Ori toate narațiunile prezente în acest raport aduc atingere securității naționale prin faptul cum au fost prezentate. Unul din elementele care fundamentează în mod clar că e vorba de dezinformare, este caracterul repetitiv al acestor mesaje. „Ele sunt de cel puțin 20 de ani repetate și amplificate la fiecare criză în care se află Republica Moldova” a menționat vicepreședinta CA.

În încheiere, vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a subliniat. „Noi am vrut să vedem contribuția furnizorului public la coeziune, unire, înțelegerea comună a lucrurilor. Vreau să cred că Republica Moldova este casa noastră comună. Ați obținut autonomie, în primul rând pentru că ați vrut să conservați limba și cultura găgăuză. Ar fi poate timpul să abandonăm discursul cu elemente de separare.”